Onufry Krinitsky | |
---|---|
ucrainean Onufry Krinitsky , polonez. Onufrij Krynyckyj | |
Data nașterii | 1791 |
Locul nașterii | Cu. Hlibok (acum județul Jasła , Voievodatul Subcarpatic Voievodatul Subcarpatic , Polonia |
Data mortii | 1867 |
Un loc al morții | |
Țară | |
Ocupaţie | persoană publică, preot al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene , profesor, profesor, doctor în filozofie și teologie , rector |
Premii și premii | |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Onufriy Krynytsky ( ucrainean Onufriy Krynytsky , polonez Onufrij Krynyćkyj ; 1791 , satul Gliboka (acum poviatul Yaslensky al Voievodatului Subcarpatic al Poloniei - 1867 ) - persoană publică ucraineană occidentală , preot al profesorului ucrainean greco-catolic , profesor, doctor al Bisericii Greco-Catolice ucrainene filozofie și teologie , rector al Universității din Lviv Activist al Catedralei Ruse .
Și-a făcut studiile superioare la Kosice și apoi la Viena . Devenit doctor în filozofie și teologie , O. Krinitsky s-a mutat la Lviv și a preluat postul de profesor de studii biblice și limbi orientale la Universitate. Jan Casimir la Lvov (din 1819).
De trei ori a fost rector al Universității din Lviv.
A fost membru al capitolului Przemysl din Kriloshan .
A participat activ la viața socială și educațională a regiunii. A fost autorul unui număr de lucrări științifice, a publicat cărți care au avut valoare educațională și educațională pentru ucrainenii din Galicia. Din cărțile sale, ar trebui să evidențiem gramatica „ Slavo Ruten ”, publicată în 1830 la Budin, pe cheltuiala profesorului Dmitri Luchkay. Autorii primului almanah ucrainean occidental „ Sirenele Nistrului ” se referă la cartea sa în prefață. , numind-o „O chestiune holistică, cea mai importantă”.
În timpul revoluţiei din 1848-1849 din Galiţia , a fost membru al Comitetului Poporului .(Consiliul Național Central) și membru al comitetului deputației poloneze cu programul mișcării naționale a Galiției, emisă sub forma unei adrese către împăratul Franz Joseph I. Printre cererile acestui program au fost abolirea corvee și abolirea iobăgiei, autonomia Galiției și introducerea limbii poloneze în școli și administrația publică, înlăturarea oficialilor străini, proclamarea libertăților democratice, introducerea egalității. a cetăţenilor în faţa legii, şi reorganizarea dietei provinciale. A luat parte la pregătirea și a doua cerere către împărat din 6 mai 1848 [1]
Tatăl doctor Onufriy Krynitsky este unul dintre primii capelani ucraineni . În 1849, a exercitat tutela spirituală asupra unui batalion de trăgători ruși de munte , creat în martie a aceluiași an cu scopul de a apăra granițele de sud ale Galiției de atacurile rebelilor maghiari ai lui L. Kossuth [2] .
Universității din Lviv | Rectorii|
---|---|
Universitatea din Lviv numită după Iosif al II-lea A. V. Betansky (1784/85) B. Borzaga (1785/86) B. Shiverek (1786/87) V. Vreha (1787/88) J. Wimmer (1788/89) J. Ambrozie (1789/90) A. Capuano (1790/91) W. Gann (1791/92) J. A. de Potochki (1792/93) D. Z. Kefil (1793/94) W. Pressen (1794/95) J. Holfeld (1795/96) Anthony (Angelovich) (1796/97) S. Grzhembsky (1797/98) B. Shiverek (1798/99) Y. Sporck (1799 / 1800) K. Kitsky (1800/01) B. Borzaga (1801/02) F. Masoch (1802/03) J. Zemancek (1803/04) N. Skorodinsky (1804/05) F. Kodesh (1805) Liceul din Lviv J. Ambrose (1805/06) W. Pressen (1806/07) E. Echsner (1807/08) J. N. Hoffman (1808/09) Y. Arbter (1809/10) F. d. P. Neuhauser (1810/11) J. Golfeld (1811/12) A. Zeisl (1812/13) M. A. Füger (1813/14) F. Babel von Fronsberg (1814/15) F. Kodesh (1815/16 și 1816/17) Universitatea Francisc al II-lea din Lviv A. A. Ankvich (1817/18) J. Winivarter (1818/19) F. Stecher (1819/20) J. Gütter (1820/21) M. Grinevetsky (1821/22) M. A. Füger (1822/23) P. Krausnecker (1823/24) J. Mauss (1824/25) F. K. Zakharyasevich (1825/26) F. Polberg (1826/27) F. Masoch (1827/28) N. Napadievici (1828/29) Venedikt Levitsky (1829/30) K. Krauss (1830/31) V. Zherdinsky (1831/32) A. Kunzek (1832/33) O. Krinitsky (1833/34) J. Dobzhansky (1834/35) F. d. P. Neuhauser (1835/36) J. Stieber (1836/37) M. Barvinsky (1837/38) A. Geimberger (1838/39) F. Babel von Fronsberg (1839/40) E. Golzgetan (1840/41) Y. Gerovsky (1841/42) J. Reiner (1842/43) K. Stransky (1843/44) A. Pfeiffer (1844/45) A. Manastirsky (1845/46) F. Ton (1846/47) B. Wagner (1847/48) C. Tangle (1848/49) S. Tichinsky (1849/50) F. Kotter (1850/51) J. Mauss (1851/52) K. Jmigrodsky (1852/53) E. Gerbst (1853/54) I. Lemokh (1854/55) O. Krinitsky (1855/56) J. Pazdera (1856/57) A. Wacholz (1857/58) O. Krinitsky (1858/59) A. Fangor (1859/60) Grigori (Iakhimovich) (1860/61) L. Malinovsky (1861/62) F. Rulf (1862/63) J. Holovatsky (1863/64) L. Soletsky (1864/65) E. More (1865/66) W. Kergel (1866/67) I. Delkevici (1867/68) F. Rulf (1868/69) G. Schmidt (1869/70) F. Kostek (1870/71) F. Kotter (1871/72) A. Maletsky (1872/73) A. Filyarsky (1873/74) M. Kabat (1874/75) E. Cherkavsky (1875/78 și 1876/77) Z. Venclevsky (1877/78) L. f. Bilinsky (1878/79) K. Liske (1879/80) K. Sarnicki (1880/81) L. Pentak (1881/82) B. L. Radzishevsky (1882/83) E. Rittner (1883/84) L. Kloss (1884/85) L. Zhmurko (1885/86) T. Z. Pilat (1886/87) E. Cherkavsky (1887/88) L. Pentak (1888/89) K. Sarnicki (1889/90) T. Stanețki (1890/91) R. Pilat (1891) A. Balasits (1891/92) M. Palivoda (1892/93) L. Tsviklinsky (1893/94) T. Wojciechowski (1894/95) O. M. Balzer (1895/96) I. Komarnitsky (1896/97) A. Reman (1897/98) G. Kady (1898/99) W. Abraham (1899/1900) B. Kruchkevich (1900/01) L. Ridiger (1901/02) V. Ohenkovsky (1902/03) J. Fialek (1903/04) A. Kalina (1904) Y. Puzina (1904/05) V. Gluzinsky (1905/06) B. Dembinsky (1907/08) A. Marte (1908/09) S. Glombinsky (1909/10) B. Yashovsky (1910/11) L. Finkel (1911/12) A. Beck (1912/13) S. Stazhinsky (1913/14) K. Tvardovsky (1914/17) C. Weiss (1917/18) Universitatea Jan Casimir Lviv A. S. Yurash (1918/19) A. Galban (1919/20) E. Mahek (1920/21) J. Kasprowicz (1921/22) S. Narayevsky (1922/23) Y. Makarevici (1923/24) V. Seradsky (1924/25) E. Porembovici (1925/26) I. Semiradsky (1926/27) A. Gertsman (1927/28) L. Pininsky (1928/29) S. Witkowski (1930/31) S. Krzemenevsky (1931/32) A. Gertsman (1932/33) G. Galban (1933/34) Ya. Cekanovski (1935/36) S. Kulchinsky (1936-38) E. Bulanda (1938/39) R. Longchamp de Berrier (1939) Universitatea de Stat Ivan Franko Lviv M. I. Marchenko (1939/40) G. S. Bycenko (1940/41) V. I. Simovich (1941) N. N. Pashe-Ozersky (1944) I. I. Belyakevici (1944/48) G. N. Savin (1948/51) E. K. Lazarenko (1951/63) N. G. Maksimovici (1963/81) V. P. Chugaev (1981/90) I. A. Vakarchuk (1990 / 2007) V. S. Vysochansky (2007/10) I. A. Vakarchuk (2010 / 13) V. P. Melnik (din 2014) |