Bilinsky, Leon von

Leon von Bilinsky ( german , polonez. Leon Ritter von Biliński , 15 iunie 1846  - 14 iunie 1923 ) a fost un om de stat, om de știință și economist austro-ungar și polonez . ministru de Finanțe al Cisleithaniei în 1895 - 1897 și 1909 - 1911 ; ministrul general imperial de finanțe al Austro-Ungariei în 1912 - 1915 ; Ministrul de Finanțe al Poloniei în 1919 .

Viața și cariera

Născut în Zalishchyky ( Regatul Galiției și Lodomeria ). În 1862-1865 a studiat economia la Universitatea din Lemberg , până în 1871 a devenit profesor . A ocupat diverse funcții administrative la universitate. Din 1878  - rector .

În 1892 - 1895 a condus Administrația de Stat a Căilor Ferate Austriece. În 1900 - 1907  - Președinte al Băncii Austro-Ungare. În 1907 - 1914  - membru al Camerei Deputaților a Reichsrat , din 1900  - membru pe viață al Casei Domnilor ( Heerenhaus ). În Reichsrat, el a condus „Clubul Polonez” - o asociație de deputați care reprezintă ținuturile poloneze care făceau parte din imperiu. Ocupând funcția de ministru de finanțe al Cisleithaniei în cabinetul Badeny , în 1896 a ajuns la un acord cu Ungaria privind repartizarea veniturilor bugetului de stat. În 1911 , în timp ce lucra în cabinetul lui Binert-Schmerling , a intrat în conflict cu parlamentul și a fost forțat să demisioneze.

Ministrul de Finanțe al Austro-Ungariei

La 20 februarie, împăratul Franz Joseph l- a numit pe Bilinsky ministru al finanțelor întreg imperial (și, în același timp, ca toți miniștrii de finanțe din 1879 , guvernator civil al Bosniei și Herțegovinei ). În calitate de șef al administrației civile bosniace, Bilinsky s-a ciocnit cu guvernatorul militar Oskar Potiorek . Potiorek, care aparținea „partidului șoimilor”, a tratat majoritatea sârbilor cu dispreț , în timp ce Bilinsky urmărea să le asigure loialitatea față de autoritățile austro-ungare. În cele din urmă, guvernatorul civil nu a putut împiedica cursul lui Potiorek, care a realizat închiderea Landtag-ului bosniac și lichidarea asociațiilor obștești sârbe.

În ciuda poziției sale moderate, în timpul crizei din iulie , Bilinsky a susținut o presiune puternică asupra Serbiei . După izbucnirea Primului Război Mondial , el și-a propus candidatura pentru statholderul general al Galiției , intenționând să lanseze un apel către polonezi, cerând o revoltă împotriva Rusiei . Proiectul nu a fost realizat la îndemnul șefului Statului Major Götzendorf , care a considerat o astfel de mișcare prematură.

Austro-poloneză

Bilinsky a fost un susținător al implementării proiectului „austro-polonez” - includerea ținuturilor poloneze care făceau parte din Rusia în Imperiul Austro-Ungar și acordarea unei autonomii largi Poloniei unite , până la crearea Monarhia Treime. La începutul lui august 1914 , el a propus promulgarea, în numele împăratului și ministrului de externe Berchtold , a unei declarații privind unirea Regatului Galiției și Lodomeria cu Polonia rusă, crearea unui guvern separat și a Landtag-ului. Propunerea a întâmpinat obiecţii puternice din partea principalului aliat - Germania , precum şi a şeful guvernului Transleitaniei , Istvan Tisa ; ca urmare, nu a fost implementat. În ciuda eșecului planului lui Bilinsky, ideea „trialismului” a fost discutată activ în cercurile conducătoare austriece până la sfârșitul războiului. Refuzul propunerilor lui Bilinsky a provocat dezamăgire în cercurile nobilimii austro-polone: ​​conducerea Austro-Ungariei a fost acuzată că este prea conformă față de Germania.

Între 1914-1917 a condus Comitetul Național Suprem al Poloniei ( Naczelny Komitet Narodowy ).

În decembrie 1915 , Bilinsky l-a avertizat pe ministrul Afacerilor Externe, Istvan Burian von Raij, împotriva formării unei provincii separate cu administrare de stat în germană sau rutenă pe teritoriul Galiției de Est capturat în timpul războiului . În opinia sa, o astfel de decizie ar duce mai devreme sau mai târziu la un nou război cu Rusia.

În Polonia independentă

În august 1919 , Jozef Pilsudski l-a invitat pe Bilinsky la postul de ministru al Trezoreriei Poloniei în guvernul lui Ignacy Jan Paderewski . După ceva timp, Bilinsky și-a părăsit postul și s-a retras din activitățile publice. În ultimii ani, a lucrat ca președinte al Băncii Austro-Poloneze din Viena . A murit în 1923 și a fost înmormântat alături de soția sa în Teplice ( Cehoslovacia ).

Lucrări

• Studya nad podatkiem dochodowym (1870)
• Wzajemne czy akcyjne towarzystwa ubezpieczeń (1870)
• Procent a czynsz (1872)
• Wykład ekonomii społecznej (1873-1874, două volume)
• Ekonomija społeczna - jej rozwój (1874)
• O pracy kobiet ze stanowiska ekonomicznego (1874)
• O przesileniach giełdowych (1874)
• Podatek skarbowy (1875)
• Taryfa kolejowa (1875)
• System nauki skarbowej (1876)
• O istocie, rozwoju i obecnym stanie socjalizmu (1883)
• Wspomnienia i dokumenty (1924-1925, două volume)

Note

1. ↑ Österreichische Akademie der Wissenschaften Dicționar biografic austriac  (germană) / Hrsg.: Österreichische Akademie der Wissenschaften - doi:10.1553/0X0028103D

Literatură

• Ernst Rutkowski: Briefe und Dokumente zur Geschichte der österreichisch-ungarischen Monarchie. Trupa 1: Der verfassungstreue Großgrundbesitz 1880-1899. Verlag Oldenbourg, München 1983, ISBN 3-486-51831-3 . 2* Bilinski (Biliński) Leon von. În: Österreichisches Biographisches Lexikon 1815-1950 (ÖBL). Trupa 1, Verlag der Osterreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien 1957.
• William Jannen, Jr: The Austro-Hungarian Decision For War în iulie 1914. În: Samuel R. Williamson, Jr, Peter Pastor (Hrsg.): Essays On World War I: Origins and Prisoners of War. New York 1983.
• Ludwig Bittner, Hans Uebersberger: Österreich-Ungarns Außenpolitik von der bosnischen Krise 1908 bis zum Kriegsausbruch 1914. Diplomatische Aktenstücke des österreichisch-ungarnschen Ministeriums des Äußeren. Wien/Leipzig 1930, Band 6: 1. aprilie bis 31. iulie 1913.
• Miklós Komjáthy (Hrsg.): Protokolle des Gemeinsamen Ministerrates der Österreichisch-Ungarischen Monarchie (1914-1918). Budapesta 1966.
• Feldmarschall Conrad: Aus meiner Dienstzeit 1906-1918. Band 4: 24. iunie 1914 bis 30. septembrie 1914 Viena/Berlin/Leipzig/München 1925.
• Ottokar Czernin: Sunt Weltkriege. Berlin/Viena 1919.
• Heinz Lemke: Allianz und Rivalitat. Die Mittelmächte und Polen im ersten Weltkrieg. Verlag Böhlau, Wien/Köln/Graz 1977, ISBN 3-205-00527-9 .
• Henryk Batowski: Trialismus, Subdualismus sau Personalunion. Zum Problem der österreichisch-polnischen Lösung (1914-1918). În: Studia Austro-Polnica. Varșovia/Cracovia 1978.
• Alexander Fussek: Österreich-Ungarn und die polnische Frage zu Beginn des Ersten Weltkrieges. În: Österreich in Geschichte und Literatur 11 (1967). S. 5-9; hier: S. 7; und Heinz Lemke: Allianz und Rivalitat. Die Mittelmächte und Polen im ersten Weltkrieg. Verlag Böhlau, Wien/Köln/Graz 1977, ISBN 3-205-00527-9 .
• Bosna i Hercegovina u uspomenama Leona Bilińskog. Institut za historiju. Saraievo 2004. ISBN 9958-9642-4-4 .

Dicționare și enciclopedii	Brockhaus și Efron croat
În cataloagele bibliografice BIBSYS: 90636512 BNF : 15060519w CiNii : DA08425954 CONOR : 93739107 GND : 11618082X ISNI : 0000 0000 8363 9352 LCCN : nr2005075480 NKC : js20020805862 NSK : 000103687 NTA : 070310033 NUKAT : n01109820 SUDOC : 165833041 VIAF : 22427551 WorldCat VIAF : 22427551