Leon von Bilinsky | |
---|---|
limba germana Leon Ritter von Biliński | |
Ministrul de Finanțe al Cisleithaniei | |
30 septembrie 1895 - 30 noiembrie 1897 | |
Predecesor | Eugen von Böhm-Bawerk |
Succesor | Eugen von Böhm-Bawerk |
Ministrul de Finanțe al Cisleithaniei | |
10 februarie 1909 - 9 ianuarie 1911 | |
Predecesor | Adolf von Yorkas-Koch |
Succesor | Robert Meyer |
Ministrul de Finanțe al Austro-Ungariei | |
12 februarie 1912 - 7 februarie 1915 | |
Predecesor | Istvan Burian von Reijer |
Succesor | Ernest von Koerber |
Ministrul Trezoreriei Poloniei | |
31 august 1919 - 9 decembrie 1919 | |
Predecesor | Stanislav Karpinsky |
Succesor | Vladislav Grabsky |
Naștere |
15 iunie 1846 Zalishchyky , Regatul Galiției și Lodomeria , Imperiul Austriac |
Moarte |
14 iunie 1923 (76 de ani) Viena , Austria |
Gen | Bilinsky din stema Sasov [d] |
Transportul | |
Educaţie | |
Autograf | |
Premii | |
bătălii | |
Loc de munca | |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Leon von Bilinsky ( german , polonez. Leon Ritter von Biliński , 15 iunie 1846 - 14 iunie 1923 ) a fost un om de stat, om de știință și economist austro-ungar și polonez . ministru de Finanțe al Cisleithaniei în 1895 - 1897 și 1909 - 1911 ; ministrul general imperial de finanțe al Austro-Ungariei în 1912 - 1915 ; Ministrul de Finanțe al Poloniei în 1919 .
Născut în Zalishchyky ( Regatul Galiției și Lodomeria ). În 1862-1865 a studiat economia la Universitatea din Lemberg , până în 1871 a devenit profesor . A ocupat diverse funcții administrative la universitate. Din 1878 - rector .
În 1892 - 1895 a condus Administrația de Stat a Căilor Ferate Austriece. În 1900 - 1907 - Președinte al Băncii Austro-Ungare. În 1907 - 1914 - membru al Camerei Deputaților a Reichsrat , din 1900 - membru pe viață al Casei Domnilor ( Heerenhaus ). În Reichsrat, el a condus „Clubul Polonez” - o asociație de deputați care reprezintă ținuturile poloneze care făceau parte din imperiu. Ocupând funcția de ministru de finanțe al Cisleithaniei în cabinetul Badeny , în 1896 a ajuns la un acord cu Ungaria privind repartizarea veniturilor bugetului de stat. În 1911 , în timp ce lucra în cabinetul lui Binert-Schmerling , a intrat în conflict cu parlamentul și a fost forțat să demisioneze.
La 20 februarie, împăratul Franz Joseph l- a numit pe Bilinsky ministru al finanțelor întreg imperial (și, în același timp, ca toți miniștrii de finanțe din 1879 , guvernator civil al Bosniei și Herțegovinei ). În calitate de șef al administrației civile bosniace, Bilinsky s-a ciocnit cu guvernatorul militar Oskar Potiorek . Potiorek, care aparținea „partidului șoimilor”, a tratat majoritatea sârbilor cu dispreț , în timp ce Bilinsky urmărea să le asigure loialitatea față de autoritățile austro-ungare. În cele din urmă, guvernatorul civil nu a putut împiedica cursul lui Potiorek, care a realizat închiderea Landtag-ului bosniac și lichidarea asociațiilor obștești sârbe.
În ciuda poziției sale moderate, în timpul crizei din iulie , Bilinsky a susținut o presiune puternică asupra Serbiei . După izbucnirea Primului Război Mondial , el și-a propus candidatura pentru statholderul general al Galiției , intenționând să lanseze un apel către polonezi, cerând o revoltă împotriva Rusiei . Proiectul nu a fost realizat la îndemnul șefului Statului Major Götzendorf , care a considerat o astfel de mișcare prematură.
Bilinsky a fost un susținător al implementării proiectului „austro-polonez” - includerea ținuturilor poloneze care făceau parte din Rusia în Imperiul Austro-Ungar și acordarea unei autonomii largi Poloniei unite , până la crearea Monarhia Treime. La începutul lui august 1914 , el a propus promulgarea, în numele împăratului și ministrului de externe Berchtold , a unei declarații privind unirea Regatului Galiției și Lodomeria cu Polonia rusă, crearea unui guvern separat și a Landtag-ului. Propunerea a întâmpinat obiecţii puternice din partea principalului aliat - Germania , precum şi a şeful guvernului Transleitaniei , Istvan Tisa ; ca urmare, nu a fost implementat. În ciuda eșecului planului lui Bilinsky, ideea „trialismului” a fost discutată activ în cercurile conducătoare austriece până la sfârșitul războiului. Refuzul propunerilor lui Bilinsky a provocat dezamăgire în cercurile nobilimii austro-polone: conducerea Austro-Ungariei a fost acuzată că este prea conformă față de Germania.
Între 1914-1917 a condus Comitetul Național Suprem al Poloniei ( Naczelny Komitet Narodowy ).
În decembrie 1915 , Bilinsky l-a avertizat pe ministrul Afacerilor Externe, Istvan Burian von Raij, împotriva formării unei provincii separate cu administrare de stat în germană sau rutenă pe teritoriul Galiției de Est capturat în timpul războiului . În opinia sa, o astfel de decizie ar duce mai devreme sau mai târziu la un nou război cu Rusia.
În august 1919 , Jozef Pilsudski l-a invitat pe Bilinsky la postul de ministru al Trezoreriei Poloniei în guvernul lui Ignacy Jan Paderewski . După ceva timp, Bilinsky și-a părăsit postul și s-a retras din activitățile publice. În ultimii ani, a lucrat ca președinte al Băncii Austro-Poloneze din Viena . A murit în 1923 și a fost înmormântat alături de soția sa în Teplice ( Cehoslovacia ).
Universității din Lviv | Rectorii|
---|---|
Universitatea din Lviv numită după Iosif al II-lea A. V. Betansky (1784/85) B. Borzaga (1785/86) B. Shiverek (1786/87) V. Vreha (1787/88) J. Wimmer (1788/89) J. Ambrozie (1789/90) A. Capuano (1790/91) W. Gann (1791/92) J. A. de Potochki (1792/93) D. Z. Kefil (1793/94) W. Pressen (1794/95) J. Holfeld (1795/96) Anthony (Angelovich) (1796/97) S. Grzhembsky (1797/98) B. Shiverek (1798/99) Y. Sporck (1799 / 1800) K. Kitsky (1800/01) B. Borzaga (1801/02) F. Masoch (1802/03) J. Zemancek (1803/04) N. Skorodinsky (1804/05) F. Kodesh (1805) Liceul din Lviv J. Ambrose (1805/06) W. Pressen (1806/07) E. Echsner (1807/08) J. N. Hoffman (1808/09) Y. Arbter (1809/10) F. d. P. Neuhauser (1810/11) J. Golfeld (1811/12) A. Zeisl (1812/13) M. A. Füger (1813/14) F. Babel von Fronsberg (1814/15) F. Kodesh (1815/16 și 1816/17) Universitatea Francisc al II-lea din Lviv A. A. Ankvich (1817/18) J. Winivarter (1818/19) F. Stecher (1819/20) J. Gütter (1820/21) M. Grinevetsky (1821/22) M. A. Füger (1822/23) P. Krausnecker (1823/24) J. Mauss (1824/25) F. K. Zakharyasevich (1825/26) F. Polberg (1826/27) F. Masoch (1827/28) N. Napadievici (1828/29) Venedikt Levitsky (1829/30) K. Krauss (1830/31) V. Zherdinsky (1831/32) A. Kunzek (1832/33) O. Krinitsky (1833/34) J. Dobzhansky (1834/35) F. d. P. Neuhauser (1835/36) J. Stieber (1836/37) M. Barvinsky (1837/38) A. Geimberger (1838/39) F. Babel von Fronsberg (1839/40) E. Golzgetan (1840/41) Y. Gerovsky (1841/42) J. Reiner (1842/43) K. Stransky (1843/44) A. Pfeiffer (1844/45) A. Manastirsky (1845/46) F. Ton (1846/47) B. Wagner (1847/48) C. Tangle (1848/49) S. Tichinsky (1849/50) F. Kotter (1850/51) J. Mauss (1851/52) K. Jmigrodsky (1852/53) E. Gerbst (1853/54) I. Lemokh (1854/55) O. Krinitsky (1855/56) J. Pazdera (1856/57) A. Wacholz (1857/58) O. Krinitsky (1858/59) A. Fangor (1859/60) Grigori (Iakhimovich) (1860/61) L. Malinovsky (1861/62) F. Rulf (1862/63) J. Holovatsky (1863/64) L. Soletsky (1864/65) E. More (1865/66) W. Kergel (1866/67) I. Delkevici (1867/68) F. Rulf (1868/69) G. Schmidt (1869/70) F. Kostek (1870/71) F. Kotter (1871/72) A. Maletsky (1872/73) A. Filyarsky (1873/74) M. Kabat (1874/75) E. Cherkavsky (1875/78 și 1876/77) Z. Venclevsky (1877/78) L. f. Bilinsky (1878/79) K. Liske (1879/80) K. Sarnicki (1880/81) L. Pentak (1881/82) B. L. Radzishevsky (1882/83) E. Rittner (1883/84) L. Kloss (1884/85) L. Zhmurko (1885/86) T. Z. Pilat (1886/87) E. Cherkavsky (1887/88) L. Pentak (1888/89) K. Sarnicki (1889/90) T. Stanețki (1890/91) R. Pilat (1891) A. Balasits (1891/92) M. Palivoda (1892/93) L. Tsviklinsky (1893/94) T. Wojciechowski (1894/95) O. M. Balzer (1895/96) I. Komarnitsky (1896/97) A. Reman (1897/98) G. Kady (1898/99) W. Abraham (1899/1900) B. Kruchkevich (1900/01) L. Ridiger (1901/02) V. Ohenkovsky (1902/03) J. Fialek (1903/04) A. Kalina (1904) Y. Puzina (1904/05) V. Gluzinsky (1905/06) B. Dembinsky (1907/08) A. Marte (1908/09) S. Glombinsky (1909/10) B. Yashovsky (1910/11) L. Finkel (1911/12) A. Beck (1912/13) S. Stazhinsky (1913/14) K. Tvardovsky (1914/17) C. Weiss (1917/18) Universitatea Jan Casimir Lviv A. S. Yurash (1918/19) A. Galban (1919/20) E. Mahek (1920/21) J. Kasprowicz (1921/22) S. Narayevsky (1922/23) Y. Makarevici (1923/24) V. Seradsky (1924/25) E. Porembovici (1925/26) I. Semiradsky (1926/27) A. Gertsman (1927/28) L. Pininsky (1928/29) S. Witkowski (1930/31) S. Krzemenevsky (1931/32) A. Gertsman (1932/33) G. Galban (1933/34) Ya. Cekanovski (1935/36) S. Kulchinsky (1936-38) E. Bulanda (1938/39) R. Longchamp de Berrier (1939) Universitatea de Stat Ivan Franko Lviv M. I. Marchenko (1939/40) G. S. Bycenko (1940/41) V. I. Simovich (1941) N. N. Pashe-Ozersky (1944) I. I. Belyakevici (1944/48) G. N. Savin (1948/51) E. K. Lazarenko (1951/63) N. G. Maksimovici (1963/81) V. P. Chugaev (1981/90) I. A. Vakarchuk (1990 / 2007) V. S. Vysochansky (2007/10) I. A. Vakarchuk (2010 / 13) V. P. Melnik (din 2014) |
![]() |
| |||
---|---|---|---|---|
|