Kubilius, Vytautas
Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 9 noiembrie 2021; verificările necesită 2 modificări .| Vytautas Kubilius | ||
|---|---|---|
| Vytautas Kubilius | ||
| Data nașterii | 23 noiembrie 1926 | |
| Locul nașterii | Aukstadvaris (acum regiunea Rokiskis ) | |
| Data mortii | 17 februarie 2004 (în vârstă de 77 de ani) | |
| Un loc al morții | Vilnius , Lituania | |
| Țară | Lituania , URSS , Lituania | |
| Sfera științifică | critica literara | |
| Loc de munca | Institutul de Literatură și Folclor Lituanian | |
| Alma Mater | Universitatea din Vilnius | |
| Premii și premii |
|
|
Vytautas Kubilius ( lit. Vytautas Kubilius , 23 noiembrie 1926 , Aukstadvaris, districtul Rokiskis - 17 februarie 2004 , Vilnius ) - critic literar lituanian , critic literar ; tatăl lui Andrius Kubilius .
Biografie
În 1952 a absolvit Universitatea din Vilnius cu o diplomă în limba și literatura lituaniană. A lucrat la Institutul de Literatură și Folclor Lituanian (până în 2002 ). Membru al Uniunii Scriitorilor din Lituania din 1956 . Profesor, Doctor habilitat în Științe Umaniste. Tată al politicianului, membru al Seimas al Republicii Lituania , președinte al partidului Uniunea Patriei (Conservatorii Lituanieni) ( lit. Tėvynės sąjunga (Lietuvos konservatoriai) ) Andrius Kubilius .
A participat la Sąjūdis . În 1991 a devenit unul dintre fondatorii mișcării Cartei cetățenilor; a fost ales președinte al Consiliului Cartei cetățenilor. A predat la Universitatea din Vilnius și la Universitatea Vytautas cea Mare . A fost distins cu Crucea de Ofițer al Ordinului Marelui Duce al Lituaniei Gediminas ( 1998 ).
A murit în urma rănilor suferite după ce a fost lovit de un autoturism pe o trecere de pietoni.
Activitate științifică
Domeniul de interes a inclus literatura lituaniană , ale cărei fenomene au fost însă considerate în contextul literaturii mondiale. În domeniul criticii literare , de regulă, el a aderat la o interpretare psihologică, care a făcut posibilă reducerea la minimum a utilizării tiparelor doctrinei literare sociologice vulgare sovietice. Autor a numeroase articole și monografii despre opera lui Julius Janonis ( 1962 ), Salomea Neris ( 1968 ), Kazys Boruta , Eva Simonaityte și alți scriitori lituanieni, în special poeți, precum și cărți de portrete literare Poeții lituanieni ai secolului XX ( 1980 ). ), Literatura lituaniană și procesul literar mondial” ( 1983 ), „ Tradiția romantismului în literatura lituaniană ” ( 1993 ) și altele.
A publicat culegeri ale articolelor sale In Search of New Ways ( 1964 ), Literature at the Turn of History ( 1997 ) si altele. Colecții compilate de lucrări selectate de Vytautas Macernis , Jurgis Baltrušaitis , Faustas Kirsha , Jonas Aistis și Antologii Litauische Poesie Aus Zwei Jahrhunden (Berlin, 1983 ), Lietuvių Epigrama Ir Parodija ( 1983 ), DVIDEšimto Amžia Poetotivių (Vol. 1. 1. 1. 1 , 1995 ). Articole și cărți au fost tipărite și în limba rusă.
Compoziții
- Julius Janonis. 1962.
- Naujų kelių ieškant. 1964.
- Salomėjos Nėries lyrika. 1968.
- Kazio Borutos kūryba. 1980.
- Ievos Simonaitytės kūryba. 1987.
- Antanas Vaiciulaitis. 1993.
- Jonas Aistis. 1999.
- Dviese literatūros sūpuoklėse: Kazys Puida ir Vaidilutė. 2003.
- XX amžiaus lietuvių poetai. 1980.
- XX amžiaus lietuvių lyrika. Vilnius: Vaga, 1982. 397 p.
- Lietuvių literatūra ir pasaulinės literatūros procesas. Vilnius: Vaga, 1983. 470 p.
- Žanrų kaita ir sintezė. 1986.
- Probleme și situații. 1990.
- Romantizmo tradicija lietuvių literatūroje. Vilnius: Amžius, 1993. 206 p.
- XX amžiaus literatūra: Lietuvių literatūros istorija. Vilnius: Alma littera, Lietuvių literatūros ir tautosakos institutas, 1995. 719 p. ISBN 9986-02-124-3 .
- XX amžiaus lietuvių literatūra: Lietuvių literatūros istorija. 2-asis patais. leid. Vilnius: Alma littera, Lietuvių literatūros ir tautosakos institutas, 1996.
- Literatūra istorijos lūžyje. 1997.
- Tilvita teofilistă . Moscova, 1958.
- Poezia lituaniană modernă. Moscova, 1969.
- Literatură în Freiheit și Unfreiheit. Die Geschichte der litauischen Literatur von der Staatsgrundung bis zur Gegenwart. Aus dem Litauschen von Cornelius Hell și Lina Pestal. Oberhausen-Vilnius: Athena-Verkag, Alma littera, 2002. 286 S. ISBN 3-89896-134-6 , ISBN 9955-08-178-3 .