Laodamia

Laodamia
Podea feminin
Tată Akast [2]
Mamă Astidamia
Frați și surori Stenela [1] și Steropa [1]
Soție Protesilaus [2] [3]
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Laodamia ( greacă veche Λᾱοδάμεια ) este un personaj din mitologia greacă veche. [4] .

Fiica regelui Iolkian Acasta și soția regelui filacian Protesilaus , model de fidelitate conjugală.

Protesilaus imediat după nuntă a mers la Troia , unde a căzut în prima bătălie. După ce a aflat acest lucru, Laodamia s-a întors către zei cu o rugăciune pentru a-i permite să vină la ea timp de trei ore. Zeii au permis, Hermes l-a scos timp de trei ore, au vorbit [5] , dar când a trecut timpul stabilit, Laodamia s-a sinucis pentru a nu fi despărțită de soțul ei.

Potrivit unei alte legende, la vestea morții lui Protesilaus, ea i-a făcut o imagine de ceară, iar când tatăl ei a ars această imagine, ea însăși s-a aruncat în foc. Potrivit lui Gigin, ea a făcut o imagine de aramă a soțului ei și a așezat-o în dormitor. Când Akast a văzut aceasta, a poruncit să se aprindă focul, iar ea s-a aruncat în el [6] . Fie a murit în brațele umbrei soțului ei [7] . Pseudo-Apolodor leagă versiunile: după moartea soțului ei, Laodamia a făcut o statuie a lui Protesilaus și a comunicat cu ea. Zeii au avut milă de ea, iar Hermes l-a scos pe Protesilaus din Hades . Când a fost dus înapoi, ea s-a sinucis. [opt]

Tragedia (pierdută) a lui Euripide Protesilaus a fost construită pe acest mit. Ovidiu a compus o scrisoare către Laodamia Protesilaus (Eroidul XIII).

Tragedia lirică „Laodamia” ( 1906 ) îi aparține lui Innokenty Annensky .

Asteroidul (1011) Laodamia , descoperit în 1924, poartă numele lui Laodamia.

Note

  1. 1 2 Encyclopedia of Ancient Deities  (engleză) - 1 - Jefferson : McFarland & Company , 2000. - P. 440. - 597 p. — ISBN 0-7864-0317-9
  2. 1 2 Laodamia // Dicţionar Enciclopedic - Sankt Petersburg. : Brockhaus - Efron , 1896. - T. XVII. - S. 339-340.
  3. N. O. Protezilay // Dicţionar Enciclopedic - Sankt Petersburg. : Brockhaus - Efron , 1898. - T. XXVa. - S. 507-508.
  4. Mituri ale popoarelor lumii. M., 1991-92. În 2 vol. T.2. p.36
  5. Gigin. Mituri 103
  6. Gigin. Mituri 104
  7. Mitograful Vatican II 56
  8. Pseudo Apolodor. Biblioteca mitologică E III 30

Literatură