| vierme lambton | |
|---|---|
| John Lambton luptă cu șarpele | |
| teren | Anglia , Sunderland |
| Sfera de influenta | Râu, apă subterană și pădure |
| Trăsături de caracter | dragon fără aripi cu nouă găuri pe părțile laterale ale capului ca o salamandră |
| Identificări | Lindworm , Naker |
Viermele Lambton este una dintre cele mai faimoase legende din nord-estul Angliei . Este inclusă în folclorul local, există în formă scrisă și orală, în pantomimă și cântec.
Povestea se învârte în jurul lui John Lambton, moștenitorul moșiei Lambton din Durham, și a luptei sale cu un vierme uriaș (sau șarpe, dragon ) care a devastat satele din jur. Ca majoritatea poveștilor populare, povestea Lambton și șarpele are multe variații.
Legenda spune că tânărul John Lambton era obraznic și odată a sărit peste un serviciu de duminică pentru a merge la pescuit pe râul Wear . În multe versiuni ale poveștii, pe parcurs (sau în timp ce se pregătește să meargă la pescuit), John primește un avertisment de la un bătrân că trecerea nu era bună.
John Lambton nu a prins nimic decât după slujba bisericii. După aceea, a pescuit o creatură care semăna cu o anghilă sau o lampredă ; erau nouă găuri pe marginea capului său asemănător salamandrei. În funcție de narator, creatura avea fie dimensiunea unui deget mare, fie aproximativ trei picioare . În unele versiuni, creatura avea picioare, în altele se spunea că ar fi ca un șarpe.
Bătrânul s-a întors, deși în alte versiuni era deja un alt personaj. John a declarat că a prins diavolul și a decis să-și arunce descoperirea într-o fântână din apropiere. Apoi bătrânul a avertizat despre natura creaturii.
După aceea, Ioan uită de creatură și, când va crește, merge în Țara Sfântă printre participanții la cruciada .
Între timp, viermele crește la o dimensiune mare și devine otrăvitor. Sătenii își pierd efectivele și descoperă că un șarpe crescut s-a târât dintr-o fântână și s-a ghemuit în jurul unui deal local.
Unii spun că a fost Penshaw Hill (pe care se află acum un monument ), alții indică dealul Wormhill din Fatfield. Șarpele era atât de mare încât s-a încolăcit în jurul dealului de trei sau nouă ori; un cântec celebru vorbește despre zece. Se spune că urmele viermelui mai pot fi văzute pe Wormhill.
Șarpele a speriat satele din jur, a devorat oile, a stricat laptele de la vaci și a furat copii mici. Apoi s-a mutat la Castelul Lambton, unde domnul (tatăl în vârstă al lui John Lambton) a plătit creatura cu o donație zilnică de lapte de la nouă vaci bune - douăzeci de galoane sau un jgheab plin de lemn sau de piatră.
Mai mulți săteni curajoși au încercat să omoare fiara, dar au murit repede. Când o parte dintr-un șarpe a fost tăiată, pur și simplu a crescut din nou. Cavalerii care au vizitat această zonă au încercat și ei să extermine șarpele, dar niciunul dintre ei nu a supraviețuit. Când șarpele a fost iritat, a smuls copacul cu coada și, legănându-l ca o bâtă, a zdrobit totul în jur.
Șapte ani mai târziu, John Lambton se întoarce dintr-o cruciadă și găsește că pământurile tatălui său sunt în declin din cauza unui șarpe. John a decis să lupte, dar a cerut mai întâi sfatul unei femei înțeleapte (sau vrăjitoare) de lângă Durham .
Vrăjitoarea întărește hotărârea lui John de a ucide fiara, explicându-și vinovăția în apariția monstrului. Ea îl sfătuiește să-și îmbrace armura cu vârfuri de lance și să lupte cu șarpele din râul Wear, unde apoi și-a petrecut zilele încolăciți în jurul unei stânci mari. Vrăjitoarea i-a mai spus lui John că, după ce a ucis șarpele, trebuie să omoare prima făptură vie care i-a atras atenția, altfel întreaga sa familie va fi blestemată: timp de nouă generații, niciunul dintre urmașii lui nu va muri în patul lor.
John și-a pregătit armura așa cum i s-a sfătuit și a aranjat cu tatăl său ca, după ce a ucis viermele, să-și sufle cornul de trei ori: la acest semn, tatăl său își va elibera câinele iubit, pe care John l-ar ucide apoi pentru a evita blestem.
Conform planului, John Lambton s-a luptat cu șarpele din râu. Șarpele a încercat să-l sugrume în inele, dar a dat peste spini. Bucățile de șarpe au fost duse de apă înainte ca acesta să poată fi vindecat. În cele din urmă, șarpele a murit și Ioan a suflat de trei ori.
Din păcate, tatăl lui John a fost atât de încântat de distrugerea monstrului, încât a uitat să elibereze câinele și a fugit să-și felicite fiul. John, desigur, nu și-a putut ucide tatăl. După întâlnirea lor, câinele a fost dezlegat și John l-a ucis - dar era prea târziu și șapte (sau nouă) generații de Lambton au fost blestemate și nu au putut muri de moarte naturală.
Unii Lambton nu au murit în mod natural, ceea ce poate să fi cimentat persistența legendei. Așa că, potrivit legendei, fiul lui John Lambton - Robert - s-a înecat în Newrig. William Lambton a murit la Marston Moor în 1644 , Henry Lambton a murit într-o trăsură pe 26 iunie 1761 , traversând Podul Lambton. (Se spune că generalul-maior John Lambton , fratele lui Henry, ținea întotdeauna un bici lângă pat pentru a respinge un atac dacă era necesar. A murit în patul său la o vârstă înaintată.)
Legenda șarpelui Lambton s-a dezvoltat în secolele XIV-XV. Este posibil să fi fost influențat de faptul că John Lambton a fost un cavaler al Rodosului , iar legenda unui dragon ucis în 1345 de Dieudonné de Goza din Provence a fost asociată cu ordinul său. [unu]
Legenda a dat naștere unui cântec înregistrat în 1867 de K. M. Leiman (a trecut prin tradiția orală și are variații). Cel mai expresiv cântec este cântat în dialectul Makem . Textul ei [2] :
| Într-o duminică dimineață, Lambton a plecat | |
| A-pescuit in Wear; | |
| Și a prins un pește pe el | (=prins) (=cârligul lui) |
| El a crezut că leuk nu variază ciudat . | (=gândul părea foarte ciudat) |
| Dar ce fel de pește a fost | (=ce fel de) |
| Tânărul Lambton cudden nu spune... | |
| El nu a făcut să te purta hyem , | (=nu putea fi deranjat să-l duc acasă) |
| Așa că a făcut- o fântână | (=a aruncat-o jos) |
| Cor | |
| Dori! băieți, ai eu gobs , | (= Taci, băieți, închideți gura) |
| Și vă voi spune tuturor o poveste groaznică, | (=O să vă spun totul îngrozitor) |
| Dori! băieți, ai eu gobs, | |
| Și vă va spune că porniți viermele. | (=despre) |
| Noo Lambton s-a simțit înclinat să te gan | (=du-te) |
| Și lupta cu războaiele străine. | |
| S-a alăturat unei trupe de cavaleri cărora le păsa | |
| Deocamdată , răni și cicatrici, | (=nici răni) |
| Și a plecat în Palestina | |
| Acolo unde s-au întâmplat lucruri ciudate, | |
| Un varry seun uitat de aboot | (=am uitat foarte curând) |
| Viermele ciudat este bine. | |
| Dar viermele s-a îngrașat și a crescut și a crescut, | |
| An' a crescut de o dimensiune aaful; | |
| Ar saluta dinți mari, un salut mare, | |
| Un salut ochi mari ochelari. | |
| Și când la neets a strigat | (=nopți) (=m-am târât în jur) |
| Veți afla bucăți de știri | |
| Dacă se simțea uscat pe drum, | |
| Ar mulge o duzină de coos . | (=vaci) |
| Acest vierme înfricoșător se hrănește adesea | (=infricosator) |
| Pe viței și miei și oi, | |
| Și băieți în viață _ | (=înghiți) (=copii) |
| Când au culcat pe culcare. | |
| Și când a mâncat tot ce stătea | (=tot ce a putut) |
| Și a avut el este plin | |
| El s-a îndepărtat și și- a bătut coada | (=înfășurat) |
| De zece ori în jurul dealului Pensha. | |
| Vestea despre acest cel mai groaznic vierme | (=majoritatea) |
| Și ciudatul lui gannins continuă | (=se desfășoară) |
| Seun a traversat mările, gat te urechile | (=în curând) (=am ajuns) |
| Ov curajos și castron Sor John. | |
| Așa că a venit și a prins fiara, | (=acasa a venit si a prins) |
| Și mă taie în două jumătăți , | (=taie-l in doua jumatati) |
| Și acel seun a încetat să mănânce bairns | |
| O oaie și miei și viței. | |
| Așa că nu, nu știți toți ciugulii | (=acum știi cum toți oamenii) |
| Pe părțile de lângă Wear | (=ambele) |
| Am pierdut o mulțime de oi și o mulțime de somn | |
| Un leeved i' mortal feor . | (=Și a trăit într-o frică de muritor) |
| Așa că hai să-l facem pe curajos pe Sor John | (=hai să bem ca să-l încurajăm pe Sir John) |
| Asta i-a ținut pe copii să nu facă rău, | (=de la) |
| Salvați coos și viței de jumătatea mea | (= a face jumătăți) |
| Famisul Lambton Worm. | (=famos) |
Romanul lui Bram Stoker, din 1911, Lair of the White Worm , se bazează vag pe legenda Șarpelui Lambton.
Acest mit, împreună cu alte legende din nord-estul Angliei, este repovestit în romanul Alice in Sunderland de Talbot [3]
Protagonistul romanului grafic Rose al artistului Jeff Smith a primit și el sfaturi similare pentru a învinge un dragon.
The Lambton Serpent (1978) este o operă în două acte a compozitorului Robert Sherlow Johnson , cu un libret al poetului de la Oxford Ann Ridler. Opera are unsprezece roluri solo (patru dintre ele principale), un cor și o orchestră.
În 1988, a fost lansat filmul Lair of the White Worm , bazat pe romanul lui Stoker. Cântecul lui Layman este interpretat în film de Emilio Pérez Machado și Stephen Powis în rolul „Dampton Serpent”.