Mandinka (limba)
| Mandinka | |
|---|---|
| nume de sine | Mandinka |
| Țări | Mali , Senegal , Gambia , Guineea , Coasta de Fildeș , Burkina Faso , Sierra Leone , Liberia , Guineea-Bissau , Ciad |
| Numărul total de difuzoare | 1 350 000 |
| Clasificare | |
| Categorie | limbi africane |
| Familia Mande grupul Mandin | |
| Scris | Latină , alfabet arab , NKO |
| Codurile de limbă | |
| GOST 7,75–97 | mai 432 |
| ISO 639-1 | — |
| ISO 639-2 | — |
| ISO 639-3 | mnk |
| WALS | mdk și mkg |
| Etnolog | mnk |
| ABS ASCL | 9256 |
| IETF | mnk |
| Glottolog | om1436 |
Mandinka (Mandingo) este limba poporului Mandinka . Distribuit în Mali , Senegal , Gambia , Guineea , Côte d'Ivoire , Burkina Faso , Sierra Leone , Liberia , Guineea-Bissau și Ciad . Limba principală a Gambiei . Aparține grupului Mandin al limbilor Mande și este destul de asemănător cu Bambara și Maninka (Malinka). Este un limbaj tonal (există două tonuri - înalte și joase).
Mandinka aparține grupului Mande din familia Mande din macrofamilie de limbi Niger-Congo.
Scrierea
Două variante de scriere sunt utilizate pe scară largă : bazată pe alfabetul latin și alfabetul arab . Latina este scrierea oficială, dar araba este mai veche și mai comună. În plus, în nord-estul Guineei și în comunitățile de graniță din Coasta de Fildeș și Mali , scrierea Nko , inventată în 1949 , este adesea folosită pentru toate limbile mande .
În latină , c corespunde /ʧ/ , ŋ /ŋ/ și ñ /ɲ/ . Literele v, x, z și q nu sunt folosite. Vocalele sunt aceleași ca în spaniolă și italiană și sunt dublate pentru a indica lungimea sau pentru a distinge cuvintele care sună la fel.
Alfabetul arab este folosit fără adăugiri (cu excepția vocalei suplimentare rareori folosite pentru e ), dar unele litere sunt pronunțate diferit decât în arabă .
Corespondența dintre consoanele arabe și latine este prezentată mai jos:
| arabica | ا | ع | ب | ت | ط | ض | ج | ه | ح | خ | د | ر | س | ش | ص | ث | ظ | ڢ | ل | م | ن | و | ي | ك | لا |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| latin | ('), aa, ee | (', cu madda - ŋ) | b, p | t | t | t | c, j | h | h | d | r | s | s (sh) | s | s | s | f | l | m | n, ñ, ŋ | w | y | kg | la |
Literele italice sunt de obicei folosite în împrumuturi. ه (h) poate reprezenta un stop glotal și nu este marcat în alfabetul latin. Litera latină ŋ este adesea marcată în arabă cu vocale (vezi mai jos).
Corespondențele dintre vocale sunt afișate în tabel ( diacriticele pentru vocale în alfabetul arab sunt scrise sub și deasupra literei).
| arabica | ـَ | ـِ | ـُ | ـْ | ـִ | ـً | ـٍ | ـٌ | ـَا | ـِي | ـُو |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| latin | a, e | eu, e, ee | o, u | (fără vocală următoare) | e | aŋ, eŋ | iŋ, eeŋ, eŋ | oŋ, uŋ | aa | ii | oo, uu |
| Nume pentru caractere arabe în Mandinka: | sira tilidiŋo; | sira tilidiŋo duuma; | ŋoo biriŋo; | sira murumuruliŋo; | tambi baa duuma; | sira tilindiŋo fula; | sira tilindiŋo duuma fula; | ŋoo biriŋo fula. |
Cifra arabă mică 2 (۲) poate fi folosită pentru a indica dublarea, iar hamza poate fi folosită pentru a indica cu mai multă precizie oprirea glotală .
Vezi și
Literatură
- Rowlands EC O gramatică a Mandinka Gambian. L., 1959;
- Tokarskaya V.P. Limba Malinke (mandingo ) . - M. : Nauka (GRVL), 1964. - 61 p. - ( Limbile popoarelor din Asia și Africa ).
- Creissels, Denis, cu Sidia Jatta și Kalifa Jobarteh. Elements de grammaire de la langue mandinka. (Publications de l'Université des Langues et Lettres Grenoble, [23]). Grenoble, 1983;
- Vydrin VF Despre vechea scriere Manding (Mandinka, Bamana, Susu) // Colecție etnografică africană. L., 1991. Emisiunea. cincisprezece.
- Creissels D., Jatta S., Jobarteh K. Lexique Mandinka-Français // Mandenkan. 1982. Nr. 3;
- Ashrif M., Sidibe B. Dicționar englez-mandincă. Banjul, 1984;
- Dicționar Mandinka-Englez. a 2-a ed. Banjul, 1995.
Link -uri
- Informații despre wolof și mandinka, inclusiv gramatică și vocabular
- Cărți electronice în Mandinka în format PDF
- Denis Creissels. Lexique mandinka-français (versiune provizorie)
- Vydrine, Valentin. Sur l'écriture mandingue et mandé en caractères arabes (mandinka, bambara, soussou, mogofin). Mandenkan 33, Printemps 1998.
| Limbi Mande | |||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| pramande † ( protolimba ) | |||||||||||||||||||
| estic |
| ||||||||||||||||||
| occidental |
| ||||||||||||||||||
 Dicționare și enciclopedii | |
|---|---|
| În cataloagele bibliografice |