Muhammad Hakim Mirza | |
---|---|
Persană. میرزا محمد حکیم | |
Subadar Kabul | |
1556 - 1585 | |
Predecesor | Humayun |
Succesor | Imperiul Mughal |
Naștere |
29 aprilie 1553 |
Moarte |
10 octombrie 1585 (în vârstă de 32 de ani) |
Gen | Marii Mughals |
Tată | Humayun |
Mamă | Mah-i-Kuchuk-begum Sahiba [d] |
Soție | fiica lui Suleiman Shah Mirza |
Copii |
Afrasiyab Mirza Kayqubad Mirza Kabuli Begum |
Shahzade Mirza Muhammad Hakim , cunoscut și sub numele de Mirza Hakim (29 aprilie 1553 - 10 octombrie 1585 [1] ) - prinț mogol din dinastia Baburid , subadar al Kabulului (1556-1585), al patrulea fiu al celui de-al doilea împărat Mughal Humay , fratele mai mic al celui de-al treilea împărat mogol Akbar .
Născut la 29 aprilie 1553 la Kabul ( Afganistan ). Al patrulea fiu al împăratului Mughal Humayun (1508-1556), care a domnit în India de Nord în 1530-1540, 1555-1556. Mama lui a fost Mah-i-Kuchuk-begum Sahiba (? - 1564), sora lui Bairam-oglan din Argun și a cincea soție a lui Humayun din 1546 .
În 1556, după moartea lui Humayun, fiul său cel mare Akbar a moștenit titlul de padishah și bunurile tatălui său în nordul Indiei, iar fiul său cel mic, Shahzade Muhammad Hakim, a fost numit guvernator al Kabulului în Afganistan, Munim Khan fiind adevăratul guvernator. .
Potrivit istoricului Nizamuddin Ahmad, împăratul mogol Akbar a organizat o expediție punitivă împotriva necredincioșilor din Katwar în 1582 [2] . Expediția a fost condusă de fratele său mai mic, Shahzade Muhammad Hakim, subadar din Kabul [3] , care a fost un adept al ordinului misionar sufi Naqshbandiya . Campania militară islamică a început de la Lagman și s-a încheiat la Alishang, 66 de văi au fost cucerite și convertite la islam. După cucerirea văilor Tajau și Nijrau din regiunea Panjshir , musulmanii au stabilit un fort la Islamabad la confluența râurilor Alishang și Alingar. Ei și-au continuat marșul către Alishang și i-au atacat pe non-musulmanii din Alingar, ajungând la Mangu, granița modernă dintre triburile Pashai și Ashkun [4] .
Akhlaq-i-Hakim , scris de secretarul lui Hakim, a afirmat angajamentul subadarului din Kabul față de supremația islamului și a musulmanilor, spre deosebire de curtea padishahului mogol Akbar , care s-a înclinat treptat spre toleranță și protecția oamenilor de toate religiile. .
În 1580 a avut loc o revoltă a liderilor Mughal din Bengal și Bihar împotriva inovațiilor religioase și administrative din Akbar . Se spune că qazi din Jaunpur a emis o fatwa care justifică rebeliunea împotriva lui Akbar din cauza comportamentului său eretic. Rebelii au acționat în concert cu prințul Muhammad Hakim, subadar al Kabulului și fratele mai mic al lui Akbar. În același an, 1580, Muhammad Hakim a invadat Punjab cu 15.000 de oameni și a asediat Lahore . Războinicii moguli rebeli l-au proclamat împărat Hakim în Bengal . În 1581, împăratul Mughal Akbar a condus personal o campanie punitivă împotriva fratelui său mai mic rebel, Muhammad Hakim. Acesta din urmă s-a apropiat de ofițerii turci din armata lui Akbar nu pentru a-l ajuta în marșul său spre Kabul , ci pentru a ataca băștinașii din armata Mughal. Lawrence Bignon a raportat: „Se uita la fratele său ca un vultur la un țânțar”. Subadarul din Kabul era dependent doar nominal de împăratul mogol Akbar , dar era în realitate independent. Era un om slab și un bețiv. Cu toate acestea, se bănuia că, pe lângă rebelii bengalezi, mai erau asociați cu el și câțiva demnitari importanți din curtea lui Akbar. Liderul Rajput Man Singh la forțat pe Hakim să ridice asediul Lahore și să se retragă din Punjab la Kabul . Akbar , în fruntea unei armate de 50.000 de oameni, s-a mutat în Afganistan, urmărindu-și fratele care se retrage. În august același an, 1581, împăratul mogol Akbar a intrat în Kabul , forțându-l pe Muhammad Hakim să fugă în munți. Muhammad Hakim a fost forțat să facă pace cu Akbar, care i-a permis să guverneze Kabul .
În 1585, prințul Muhammad Hakim Mirza a murit din cauza beției, iar posesiunile sale au fost incluse de Akbar în Imperiul Mughal [5] . Fiii lui Hakim au fost exilați în India.
Shahzade Muhammad Hakim Mirza s-a căsătorit în 1564 la Kabul cu fiica lui Suleiman Shah Mirza Ilkhshi, conducătorul Badakhshanului , și cu Khurram Begum, fiica sultanului Uwais Kibchak din Kulyab , conducătorul Badakhshanului . A avut doi fii și o fiică:
Dicționare și enciclopedii |
---|
Muhammad Hakim Mirza - strămoși | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|