Nikezic, Marko
| Marko Nikezic | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Sârb. Marko Nykesy | |||||
| Al treilea președinte al Comitetului Central al Uniunii Comuniștilor din Serbia | |||||
| noiembrie 1968 - 26 octombrie 1972 | |||||
| Predecesor | Petar Stambolić | ||||
| Succesor | Tihomir Vlaškic | ||||
| Ministrul Afacerilor Externe al Iugoslaviei | |||||
| 23 aprilie 1965 - 25 decembrie 1968 | |||||
| Predecesor | Kocha Popovici | ||||
| Succesor | Misho Pavicevich , actorie | ||||
| Naștere |
13 iunie 1921 [1] [2] |
||||
| Moarte |
6 ianuarie 1991 [3] [2] (69 de ani) |
||||
| Loc de înmormântare | |||||
| Soție | Emilia Jaksic | ||||
| Transportul | |||||
| Educaţie | |||||
| Premii |
|
||||
| Fișiere media la Wikimedia Commons | |||||
Marko Nikezic ( sârb. Marko Nikeziћ ; 13 iunie 1921 , Belgrad , Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor - 6 ianuarie 1991 , Belgrad , Iugoslavia ) - participant iugoslav la Lupta de Eliberare Națională și om de stat, Ministrul Afacerilor Externe al Iugoslaviei ( 1965-1968).
Biografie
Membru al Partidului Comunist din Iugoslavia (PCY) din 1939. În 1941 a intrat la Universitatea din Belgrad , în curând a devenit membru al Mișcării de Eliberare Națională .
În perioada postbelică, el a ocupat o serie de funcții responsabile în guvern și partid.
- 1945 - secretar organizatoric al Comitetului Central al PCY la Belgrad,
- 1950-1952 - Vicepreședinte al Comitetului Executiv al Belgradului, Secretar al Comitetului Local al SKJ Belgrad.
Din 1952 a fost în activitate diplomatică.
- 1953-1956 - Ambasador în Egipt și, concomitent, în Etiopia și Libia,
- 1956-1958 - Ambasador în Cehoslovacia
- 1958-1962 - Ambasador în Statele Unite
- 1962-1965 - primul adjunct,
- 1965-1968 - Ministrul Afacerilor Externe al RFY. În acest post, la scurt timp după începerea Primăverii de la Praga în mai 1968, el a vizitat Praga și a criticat presiunea asupra Cehoslovaciei de către țările Pactului de la Varșovia , comparând acțiunile acestora cu presiunea asupra Iugoslaviei în 1948,
- 1968-1972 - Președinte al Comitetului Central al Uniunii Comuniștilor din Serbia.
A fost demis din funcție în timpul „epurării” antiliberale din Serbia (1972).
Membru al Comitetului Central al SKYU (1958-1972).
Premii și titluri
A primit ordinele „ Pentru Meritul Poporului ” gradul I, Ordinul Frăției și Unității, „ Pentru curaj ” și „ Memorie partizană ”.
Note
- ↑ Dovezi zájmových osob StB (EZO)
- ↑ 1 2 Marko Nikezic // Munzinger Personen (germană)
- ↑ Brozović D. , Ladan T. Marko Nikezić // Hrvatska enciklopedija (croată) - LZMK , 1999. - 9272 p. — ISBN 978-953-6036-31-8
Surse
http://www.munzinger.de/search/portrait/Marko+Nikezic/0/11021.html
 Dicționare și enciclopedii | ||||
|---|---|---|---|---|
| ||||