Limbi nilotice
| Limbi nilotice | |
|---|---|
| taxon | familie [1] |
| stare | in general acceptat |
| zonă | Etiopia , Sudanul de Sud , Uganda , Kenya , nordul Tanzaniei |
| Clasificare | |
| Categorie | limbi africane |
|
Macrofamilia nilo-sahariană (ipoteză) Superfamilie sudaneze de est (ipoteză) Limbi Kir-abba (ipoteză) |
|
| Compus | |
| Limbi nilotice estice, sudice, vestice | |
| Codurile de grup de limbi | |
| ISO 639-2 | — |
| ISO 639-5 | — |
Limbile nilotice sunt o familie de limbi sudaneze de est . Distribuit pe o suprafață mare din Sudanul de Sud până în Tanzania printre popoarele nilotice , ducând în principal un stil de viață pastoral. Ele sunt împărțite în trei subgrupe: de vest, de est și de sud.
Clasificare
- Limbi nilotice estice : Turkana , Lango sudanez , cluster Maa ( Masai , Samburu , etc.), etc.
- Limbi nilotice de sud : Kalenjin , Datuga , Pokot (Pekot) etc.
- Limbi nilotice occidentale : Dinka , Luo (Doluo) , Ugandan Lango , Luwo etc.
Fonetică
Sistemul fonetic al acestor limbi include 10 vocale - 5 timpuri și 5 non-timp. Opoziția pe bază de tensiune - relaxare este slăbită în limba Nandi. În Pakot, vocalele lungi sunt opuse vocalelor scurte. În limba Kalenjin, pe lângă vocalele lungi și scurte, există vocale semilungi. Consoanele sunt împărțite articulator în labiale (dentare), alveolare , alveo-palatale și velare (glotalizate). Diferența fonologică dintre explozivi și implozivi se remarcă doar la Bari. În limba Maasai se găsesc consoane lungi sau puternice. Consoanele sunt rar observate. Tonurile (înalte, medii și joase) îndeplinesc o funcție semnificativă și la nivel gramatical. Silaba rădăcină este marcată cu accent. Morfemul rădăcină CVC în forma sa pură nu este aproape niciodată găsit, de obicei însoțit de afixe.
Scrierea
În perioada dintre anii 20 și 50, s-au făcut încercări de a crea alfabete pentru limbile nilotice bazate pe grafia latină . În această perioadă, literatura religioasă și educațională a apărut în limbi nilotice separate, iar ziarele au fost publicate în limba luo . În anii 60 și 70, într-un număr de țări din Africa de Nord-Est și de Est, unele limbi nilotice au început să fie folosite la nivelurile administrative medii și inferioare, în școala primară și, de asemenea, în radiodifuziunea ( Uganda , Zair ).
Explorând
Cercetările în limbile nilotice au fost inegale. La mijlocul secolului al XIX -lea. au fost publicate descrieri ale limbilor Bari și Maasai. În prima treime a secolului XX. A început studiul altor limbi nilotice, dar deloc a tuturor, în același timp a fost efectuată o analiză comparativă a acestor limbi (K. Meinhof, L. Homburzhe). Bazele clasificării limbilor nilotice au fost puse în anii 1950 și 1960 de Tucker și Brian. Înainte ca Joseph Greenberg să revizuiască clasificarea limbilor nilo-sahariene , termenul „limbi nilotice” însemna doar acele limbi care acum sunt numite nilotice de vest, celelalte două grupuri au fost combinate sub termenul general „limbi nilo-hamitice” pe baza presupunerea incorectă a unei legături între aceste limbi cu limbile semitico-hamitice (un nume învechit pentru limbile afroasiatice ).
Proto-limbi
Proto-limbi [1] :
| Rusă | proto-vestic-nilotic | Proto-Est-Nilotic | Proto-Sud-Nilotic |
|---|---|---|---|
| eu | *(ʔiy=)aː-(n/ɪ/) | *(n=)a(-n/ɪ/) | *a-ni |
| tu | *ʔiː-(n) | *ɪ-yyɔ | *i-ɲ |
| noi | *ʔɔ-(n) | *yi- ~ *=yoː- | *ɛ-ɕa |
| ce | *iată | *ɲɔ | *ne |
| OMS | *la | *la | *ŋo ~ *ŋʌ |
| nu | *bV; *kV | *m-; *ɲ-; *ti | *ma |
| unu | *kyɛl | *bo-; *pe- | *a=kɪ |
| Două | *=brut | *arɛ | *ʌ=ʀi-ɛŋ |
| pasăre | *wɪɲ; *dit | *k̚weɲ- | *tarɪːt |
| câine | *gwok | *=ŋɔk; *ɗi- | *ŋoːk |
| păduche | *ɲwʌk- | *=ɬaɕ-; *=sɪrʊ | *ɲɔk- |
| lemn | *yaːt̪ / *yɛn | *k̚aye(-t-/-n-) | *k̚eːt |
| foaie | *yit̪ | *=k̚uy-; *=ben- | *sɛːŋ- |
| carne | *riŋ | *ki=riŋ | *paɲ |
| ou | *tɔŋ | *k̚atɪl- | *buruŋ-; *kɔy- |
| corn | *tuːŋ | *ŋuwar- | *kuyin |
| coadă | *dah; *yol | — | *sarʊr |
| cap | *wiɕ | *k̚we | *întâlnit; *uːʀ |
| păr | *yer | *k̚opir- | *a pune |
| ochi | *waŋ | *k̚ɔŋ- / *k̚ɔɲ- | *k̚ɔːŋ |
| ureche | *yi-t̪ | *k̚i- | *aceasta |
| nas | *ʔum | *k̚ume | *ser- |
| dinte | *lak / *lɛk | *k̚ela- | *k̚ɛːɬ- |
| limba | *lɛ(ː)p | *ŋaʓɛp | *laɬɛp |
| gură | *t̪ɔk | *kʊ=tʊk | *k̚ʊːt |
| mână | *ɕɪn- | *k̚a- | *k̚aː-tit |
| unghie | *rop-; *kʊr- | — | *pu(ː)l-; *sɪːʀ |
| picior | *kɪːr | *k̚ɛʓ- / *moko- | *k̚ɛːɬ |
| inima | *pyɛw- (?) | *taw- | *(mu)kuleːl |
| sânge | *rɪm | *=akɔt; *rɪm- | *k̚ʌrʌtiː-; *woːy- |
| os | *ɕog- | *k̚ɔyʊ | *k̚ʌːw- |
| băutură | *nebun- | *=mat- | *ʀɛ |
| există | *ɕam- | *=ɲi-; *=am- | *a.m |
| auzi | *wiɲʓ-; *staniu- | *=niŋ-; *=yɪŋ- | *iːɲ; *kas |
| a muri | *t̪ɔw- | *twa-; *yɛ- | *mɛːʀ |
| ucide | *nʌk- | *=ar | *par-; *nuːs- |
| soare | *ɕʌŋ | *k̚ɔlɔŋ | *asɪːs ~ *asɛːt |
| lună | * a plati | *ɬapaɬ | *ɬeː-ta |
| stea | *kwɛl; *ɕɛːr | *k̚akɛr- | *mɛːŋ; *k̚ɔkɛl |
| apă | *piː ~ *piw | *pi | *peʀ- |
| ploaie | *kɔt̪ | *k̚uʓ- | *rɔːp |
| piatră | *pʌːm; *copil- | *mɔr- | *kɔʀ |
| fum | *yir-; *tol | *puri- | *iːʀ |
| focul | *maːɕ | *kɪ=ma | *ma |
| frasin | *buːr | *k̚uri-o- | *ɔr- |
| negru | *ɕɔːl | *=rwɔ- | *tʊʀ |
| noapte | *wʌːr | *k̚ɛwar(-ɪ) | *aw- (*aʀ-) |
| nou | *ɲʌːn | *=ŋeʓu-; *lʊdʊ- | — |
| uscat | *t̪wɔ | *=jucărie- | *yam |
| Nume | *ren | *k̚arɪn | *k̚aʀɪn |
Note
- ↑ 1 2 G. S. Starostin . 3.13. Concluzii preliminare // Limbile Africii. Experiență în construirea unei clasificări lexicostatistice = Languages of Africa: A New Lexicostatistical Classification. Vol. II: Limbile est-sudanice. - M .: Limbi culturii slave, 2014. - T. II: Limbi est-sudaneze . - S. 682. - 736 p. - 400 de exemplare. - UDC 811 . - ISBN 978-5-9905762-1-6 (vol. II).
Literatură
- Creider, Chet A. Sintaxa limbilor nilotice: Teme și variații (engleză) . - Berlin: D. Reimer, 1989. - ISBN 3-496-00483-5 .
- Kohler O. Geschichte der Erforschung der Nilotischen Sprachen. B., 1955.
- Tucker AN, Bryan MA Limbile non-bantu din Africa de Nord-Est. L., 1956.
- Tucker AN, Bryan MA Analiză lingvistică. Limbile non-bantu din Africa de Nord-Est. L., 1966.
- Greenberg JH Limbile Africii. Bloomington, 1966.
- Greenberg JH Nilo-Saharan și Meroitic, CTL, 1971, v. 7.
- Welmers WE Lista de verificare a limbilor africane și a numelor dialectelor, ibid.
- Fleming YC, Bender ML Limbi non-semite, în: Language in Etiopia. L., 1976.
- Fivaz D., Scott PE Limbi africane. Boston, [1977].
Link -uri
- Nilotic , Michael Cysouw
- Familia limbilor nilotice , Doris Payne
 Dicționare și enciclopedii | ||||
|---|---|---|---|---|
| ||||
| limbi sudaneze de est | |||||||||||||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| tama-nubian |
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||
| nymans |
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Kir Abbay (Sudanezul de Est nuclear) |
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||
| nara | nara | ||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Note : † - Limbi moarte , divizate sau schimbate. Link -uri : BDT | |||||||||||||||||||||||||||||||||||