Ordinul Sf. Gheorghe (Hanovra)

Ordinul Sfântului Gheorghe
Sankt Georgs-Orden
Motto NUNQUAM RETRORSUM
Țară  Hanovra
Tip de Ordin
Cui i se acordă membri ai familiei regale și prinți și suverani străini
stare nepremiat
Statistici
Opțiuni

7,6x7,6 cm

42,7 g
Data înființării 23 aprilie 1839
Primul premiu 1839
Ultimul premiu 1866
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Ordinul Sf. Gheorghe ( germană:  Sankt Georgs-Orden ) este cel mai înalt premiu de stat al Regatului Hanovra , înființat de regele Ernst August al II -lea la 23 aprilie 1839, ziua Sf. Gheorghe .

Informații de bază

Ordinul Sfântului Gheorghe era considerat cel mai înalt ordin al casei regale . Ordinul avea un grad, numărul membrilor ordinului era limitat la 16 cavaleri. Acest număr nu includea prinții regali care au devenit titulari ai ordinului încă de la naștere.

Împăratul rus Nicolae I a primit cele mai înalte ordine de la Hanovra Sf. Gheorghe și Guelfi în 1840. Aceste ordine au fost acordate și lui Alexandru al II-lea și Alexandru al III-lea [1] .

Din 20 septembrie 1866, după anexarea Hanovrei de către Prusia , ordinul nu a mai fost acordat.

Aspect

Insigna ordinului este o cruce malteză cu opt colțuri, acoperită de o coroană de aur. Capetele sunt din email albastru cu ornamente aurii si bile la capetele crucii. Între capete sunt lei de aur. Medalionul rotund din centru îl înfățișează pe Sfântul Gheorghe călare într-un duel cu un dragon verde. Pe spate se află cifrul fondatorului ordinului EAR (Ernst August Rex).

Medalionul central al unei stele argintii cu opt colțuri pe email albastru și alb îl înfățișează pe Sfântul Gheorghe pe un cal (cu fața spre dreapta), ucigând un dragon. De-a lungul circumferinței pe email roșu se află motto-ul ordinului: „NUNQUAM RETRORSUM” („Never back”). Purtat pe partea stângă a pieptului [2] .

Galerie

Note

  1. Sovereign Cavaliers. Ordinele străine ale împăraților ruși. Catalogul expoziției la Kremlinul din Moscova. M., 2010. S. 112
  2. Sovereign Cavaliers. Ordinele străine ale împăraților ruși. Catalogul expoziției la Kremlinul din Moscova. M., 2010. S. 113

Literatură