Ordinul Steaua României | |||
---|---|---|---|
rom. Ordinul Steaua Romaniei | |||
|
|||
Motto | În Fide Salus | ||
Țară | România | ||
Tip de | Ordin | ||
stare | Este premiat | ||
Statistici | |||
Data înființării | 10 mai 1871 | ||
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Ordinul Steaua României ( Rom. Ordinul Steaua României ) este cel mai înalt premiu de stat din România .
Ordinul Steaua României este de fapt primul premiu al unui stat român independent. În 1864, domnitorul Alexandru Cuza , suveranul Principatului Valah-Moldova, a înființat Ordinul Steaua în șase grade: Marea Cruce, Crucea de clasa I, Crucea Marelui Ofițer, Crucea Comandantului, Crucea Ofițerului și Cavalerului. Cruci. Adevărat, o serie de formalități necesare nu au fost respectate în acest caz.
La 10 mai 1877, prințul Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, prin Decretul său imperial 1108/1877, a corectat această situație și „în al doilea rând” a stabilit ordinea deja în cinci grade (Crucea de clasa I a dispărut).
La 12 februarie 1937 a fost restabilit un alt grad al ordinului - Crucea de clasa I, care era în vechime între Marea Cruce și Crucea Marelui Ofițer.
La 26 iunie 1943, Regele Mihai I a înființat Ordinul Frunza de Stejar, care era acordat militarilor care au primit trei (sau mai multe) răni în luptă.
În 1941-1944 , Ordinul Steaua României a fost acordat în mod repetat ofițerilor germani. În vara anului 1944, comanda a fost acordată mai multor nave ale Marinei Române, care s-au remarcat în timpul evacuării grupului germano-român din Crimeea .
După abdicarea lui Mihai I în 1947, ordinul a fost desființat. În schimb, în 1948, a fost creat Ordinul republican cu același nume , care a existat până la căderea regimului comunist în România .
În 1998, Ordinul Steaua României a fost reînviat ca cel mai înalt premiu al țării.
Potrivit statutului, existau criterii stricte conform cărora Ordinul Steaua României putea fi acordat cadrelor militare și civililor pentru slujirea intereselor statului în timp de pace și îndeplinirea dezinteresată a datoriei, și eroism în timp de război. Toate propunerile de acordare au fost trimise la biroul ordinului, care a determinat pentru fiecare an numărul posibil de premii ale ordinului de o diplomă sau alta. Aceste restricții nu se aplicau problemelor de recompensare a străinilor, care erau în competența regelui.
Ordinul era condus de un maestru (rege). Lui i se aflau în subordine cancelarul, ministrul de externe și consulul onorific.
Toate hotărârile privind modificările în statutul ordinului, regulile de purtare au fost luate de către cancelarie, unde se ținea și registrul și certificatele tuturor celor premiați.
Clasă | Nume | Titlul original |
Planck timp de pace (1877-1932) |
Planck timp de pace (1932-1947) |
Scândura de război (1938-1947) |
eu clasa | Mare Cruce | Mare Cruce | |||
clasa a II-a | Mare Ofițer | Mare Oficial | |||
clasa a III-a | Comandant | Comandant | |||
clasa a IV-a | Ofiţer | Oficial | |||
clasa a V-a | Cavaler | cavaler |
În timpul primului și al doilea război mondial, ofițerilor trupelor române li s-a conferit Ordinul Steaua României pe panglica „Pentru vitejie” ca semn distinctiv al participării la ostilitățile cu inamicul:
Clasă | Nume | Titlul original |
Scândura „Pentru curaj militar” (I și II MV) |
Scândura „Pentru curaj militar” cu săbii |
clasa a III-a | Comandant | Comandant | ||
clasa a IV-a | Ofiţer | Oficial | ||
clasa a V-a | Cavaler | cavaler |
Din 1998:
Clasă | Nume | Titlul original |
Scândura civilă |
militarul Planck |
eu clasa | Mare Cruce | Mare Cruce | ||
clasa a II-a | Mare Ofițer | Mare Oficial | ||
clasa a III-a | Comandant | Comandant | ||
clasa a IV-a | Ofiţer | Oficial | ||
clasa a V-a | Cavaler | cavaler |
Potrivit statutului, clasa lanțului de ordine nu trebuie să aibă o bară de ordine; în schimb, rozeta de ordine a clasei de ofițeri suprapusă pe un disc auriu cu raze, care se poartă pe un costum civil pe rever sau pe rever. o uniformă militară la 20 mm deasupra barelor de ordine, este considerată simbolul clasei.
Insigna ordinului este o cruce bizantină din smalț albastru închis cu margine de aur (sau argint aurit), situată pe fundalul razelor solare de diferite lungimi și acoperită cu o coroană. Pe avers, medalionul central este încadrat de o coroană de smalț verde din frunze de stejar. În centru, un vultur de aur este înfățișat pe smalț roșu. Reversul prezintă monograma lui Carol I. Insigna este încoronată cu o coroană regală.
Când un soldat era premiat pentru merit militar, se acorda un semn cu săbii (săbii încrucișate între razele crucii sau între coroană și bârna superioară a crucii).
În 1932, designul comenzii s-a schimbat dramatic. În locul razelor soarelui, au apărut vulturii aurii cu aripile întinse în stilul „roman”. Pe medalionul din față, vulturul a lăsat loc monogramei regale a lui Carol I.
Semnele Marii Cruci și Crucea Marelui Ofițer erau purtate cu o stea cu opt colțuri la sân. Insigna Crucii de clasa I a fost purtată cu o stea cu patru colțuri în piept.
În prezent, scutul de aur al emblemei de stat a României este reprezentat în medalionul central . Coroana a fost înlocuită cu o coroană din frunze de stejar și dafin acoperite cu email verde.
Marea CrucePe panglica de umăr se purta insigna ordinului.
Ordinul modern al gradului de Mare Cruce este însoțit de un lanț de ordine, format din șase verigi care repetă semnul ordinului și șase verigi sub forma emblemei de stat a României.
Insigna Ordinului Marii Cruci pe un lanț (1998)
Steaua Marii Cruci a modelului până în 1937
Pe panglica de umăr se purta insigna ordinului.
Crucea Marelui OfițerInsigna ordinului era purtată pe o panglică la gât
Crucea ComandantuluiInsigna ordinului era purtată pe o panglică la gât
Crucea de ofițerEcusonul ordinului a fost purtat pe un bloc de piept cu o rozetă în partea dreaptă a pieptului.
Ecusonul ordinului a fost purtat pe blocul de piept din partea dreaptă a pieptului.
Emblema din metal oxidat de 28x10 mm. Atașat de panglica comenzii.
Inițial, panglica moire a ordinului era roșie cu două dungi albastre de-a lungul marginilor.
Din 1916 până în 1937 a existat o variantă a panglicii „Pentru curaj”.
În 1932, panglica a fost schimbată în roșu, cu țevi argintii în jurul marginilor.
În 1938, panglica comenzii a suferit modificări ulterioare - și-a păstrat culoarea și modelul, dar de-a lungul marginilor s-au adăugat tuburi țesute de aur (3 mm).
Vezi: Categoria:Cavalerii Ordinului Steaua României
Premiile României, înființate în perioada 1864 - 1947 | ||||
---|---|---|---|---|
| ||||
| ||||
| ||||
| ||||
| ||||
| ||||
| ||||
|