| ← 2008 2016 → | |||
| Alegeri parlamentare în România (2012) | |||
|---|---|---|---|
| 9 decembrie 2012 | |||
| A se dovedi | 41,76% [1] | ||
| Lider de partid | Victor Ponta | Mihai Razvan Ungureanu | Dan Diaconescu |
| Transportul | „ Uniunea social-liberală ” | „ Alianța Română Dreapta ” | " Partidul Popular - Dan Diaconescu " |
| Numărul total de locuri | PD: 273 S: 122 |
PD: 56 S: 24 |
PD: 47 S: 21 |
| voturi | PD: 4.344.288 C: 4.457.526 (PD: 58,63% C: 60,1%) |
PD: 1.223.189 C: 1.239.318 (PD: 16,5% C: 16,7%) |
PD: 1036730 C : 1.086.822 (PD: 13,99% C: 14,65%) |
| Alegerile trecute | PD: 114+65, S: 51+28 (Camera Deputaților (PD): 33,09% + 18,57% Senat (S): 34,16% + 18,74% (" SDPR " + " NLPR ")) | PD: 115 C: 51 (Camera Deputaților: 32,36% Senat: 33,57% (" DLPR ")) | — (—) |
| Rezultatul alegerilor | Victoria „Uniunii Social-Liberale”, care a primit majoritatea în ambele camere ale parlamentului. | ||
Alegerile pentru ambele camere ale parlamentului (Camera Deputaților și Senat) ale României au avut loc la 9 decembrie 2012 [2] .
La ultimele alegeri din 2008, pro-prezidențial „ Partidul Democrat Liberal ” a câștigat 115 locuri în Camera Deputaților și 51 de locuri în Senat. Alianța „ Partidul Social Democrat ” și „Partidul Conservator” a câștigat 114 locuri în camera inferioară și 49 în camera superioară. „ Partidul Naţional Liberal al României ” - 65, respectiv 28.
În februarie 2011, 3 partide („ Partidul Social Democrat din România ”, „ Partidul Național Liberal al României ” și „Partidul Conservator din România”) au anunțat formarea „Uniunii Social-Liberale”, opoziție față de președinte și „Partidul Democrat Liberal”. Partidul”, care a venit primul la alegeri [3] .
După manifestațiile din ianuarie-februarie 2012 împotriva măsurilor de austeritate efectuate la cererea Fondului Monetar Internațional în schimbul unei asistențe de 5 miliarde, premierul Emil Bock și- a dat demisia. Noul guvern era condus de un susținător al președintelui, Mihai Răzvan Ungureanu [4] .
După 2 luni, pe 27 aprilie 2012, Uniunea Social-Liberală și unii deputați ai partidului de guvernământ au demis cabinetul. Președintele a fost nevoit să numească pe unul dintre liderii sindicatului președinte al guvernului. Pe 7 mai, șeful Partidului Social Democrat, Victor Ponta , a fost aprobat ca prim-ministru [5] .
În mai, guvernul a început revizuirea legii electorale. În noua ediție, alegerile se desfășoară în circumscripții cu mandat unic într-un singur tur, adică câștigă cel care obține majoritatea simplă, indiferent dacă partidul său a depășit pragul electoral. Pentru districtele în care minoritățile naționale reprezintă mai mult de 7%, sunt introduse mandate suplimentare. Cu toate acestea, la 27 iunie 2012, Curtea Constituțională a României a desființat această lege și a restabilit-o pe cea veche [6] .
La 10 iunie 2012, Uniunea Social-Liberală a câștigat alegerile locale [7] . Pe 6 iulie, Parlamentul a votat demisia președintelui Traian Băsescu, dar, în urma unui referendum , Băsescu a rămas în funcție.
Numărul membrilor camerelor superioare (Senat) și inferioară (Camera Deputaților) se stabilește pe baza următorului principiu: un deputat pentru 70.000 de cetățeni și 1 senator pentru 160.000 de cetățeni. În total, cetățenii vor trebui să aleagă 137 de senatori și 315 de deputați. Locuri suplimentare în camera inferioară sunt alocate reprezentanților minorităților naționale. Alegerile au loc în 43 de circumscripții plurinominale, corespunzătoare a 41 de județe, a municipiului București și a circumscripției pentru cetățenii din străinătate. Fiecare district multi-membrir include mai multe districte uninominale, al căror număr depinde de numărul de rezidenți. Mandatele sunt mai întâi repartizate candidaților care obțin majoritatea absolută în circumscripția lor uninominală, iar locurile rămase în parlament sunt împărțite între partidele care au reușit să depășească pragul electoral (5% pentru partide și cel puțin 10% pentru coaliții). . Au fost introduse reguli speciale pentru organizațiile care reprezintă minoritățile naționale (18 locuri în parlament sunt garantate a fi rezervate minorităților naționale).
Alegerile sunt organizate de Corpul Electoral Permanent și de o structură pe trei niveluri de comisii electorale, care se formează pentru fiecare alegere și este condusă de Biroul Electoral Central. Al doilea nivel este format din 43 de birouri electorale de circumscripție. La al treilea nivel, există mai puțin de 18.456 de birouri electorale de circumscripție.
Corpul electoral permanent este condus de președinte, care este numit în ședința comună a celor două camere ale parlamentului. Președintele este asistat de doi vicepreședinți, dintre care unul este numit de președintele Republicii, iar celălalt de prim-ministru. Acest organism este angajat în detalierea cadrului legal în domeniul alegerilor, monitorizează logistica alegerilor, revizuiește limitele circumscripțiilor electorale în funcție de schimbările populației, monitorizează implementarea regulilor privind finanțarea partidelor politice, inclusiv verificarea rapoartelor furnizate de politici. petreceri.
Biroul Central Electoral este format din 5 judecători ai Curții Supreme, aleși prin tragere la sorți dintre toți judecătorii. Acest organism mai include Președintele și doi vicepreședinți ai Corpului Electoral Permanent și până la 12 reprezentanți ai partidelor participante la alegeri. Birourile raionale includ 3 judecători, un reprezentant al Corpului Electoral Permanent și până la 9 concurenți politici. Birourile secției includ un președinte și adjunctul acestuia, de obicei avocați, și până la 7 reprezentanți ai asociațiilor alese. Prioritatea în numirea membrilor birourilor electorale la toate nivelurile revine partidelor parlamentare, precum și organizațiilor care reprezintă minoritățile naționale care au reprezentare în parlament. Locurile rămase în birou sunt repartizate între partidele și coalițiile neparlamentare, în funcție de numărul de candidați nominalizați în circumscripțiile uninominale.
Toți cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani au drept de vot, cu excepția cazului în care instanța de judecată dispune altfel din incapacitatea cetățeanului sau ca sentință judecătorească pentru o infracțiune. Listele alegătorilor sunt întocmite de Centrul Național de Management al Bazelor de Date și trimise primarilor, care trebuie să le publice și să le verifice. După aceea, listele actualizate și aprobate sunt transmise birourilor electorale ale secției de votare.
Principalul candidat la aceste alegeri, potrivit sondajelor, este Uniunea Social Liberala, formata in februarie 2011 din trei partide ( Partidul Social Democrat din Romania , condus de premierul Victor Ponta, Partidul National Liberal al Romaniei , condus de Crin Antonescu). , Președinte al Senatului, și „Partidul Conservator al României”). În 2012, Uniunea pentru Progresul României a aderat la unire.
După alegerile locale nereușite din 2012 și un referendum privind demiterea președintelui, în care oponenții lui Băsescu au obținut majoritatea absolută de voturi, „Partidul Liberal Democrat” pro-prezidențial a început să caute aliați și să formeze o coaliție pentru a rezista forțelor stanga. La 29 septembrie, Partidul Democrat Liberal, Partidul Național Creștin Democrat Țărănesc, Noua Republică Mihail Neamțu, Inițiativa Civică a fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu și alte câteva partide de dreapta au înregistrat Alianța Dreapta Română la Electoral Central. Birou. „Alianța Română Dreapta” în programul său notează că în câteva luni de la domnia „Uniunii Social-Liberale” țara s-a îndepărtat de statul de drept, și promite că va readuce România pe calea „normală” a dezvoltării.
„ Uniunea Democrată a Maghiarilor din România ”, organizație care exprimă interesele minorității maghiare , și „Partidul Poporului - Dan Diaconescu” [8] au șanse să intre în parlament .
| Organizare | Data publicării | „Uniunea social-liberală” | „Alianța Română Dreapta” | „Partidul Poporului – Dan Diaconescu” | Sursă |
|---|---|---|---|---|---|
| CSOP | 15 septembrie | 48% | 23% | paisprezece % | EVZ.ro [9] , UKRINFORM [10] |
| Avangardă | 21 noiembrie | 62% | cincisprezece % | paisprezece % | [unsprezece] |
| CCSB | 3 decembrie | 62% | 17% | zece % | Stiri DC News [12] |
La sfârșitul lunii noiembrie, Vasile Blaga, reprezentant al Alianței Dreapte, a recunoscut că coaliția sa nu va putea ocoli Uniunea Social-Liberală, dar ar putea conta pe mai mult de o cincime din voturi [13] .
Președintele „Uniunii Democratice a Maghiarilor” Hunor Kelemen și-a exprimat îngrijorarea că, potrivit sondajelor, niciunul dintre partidele care reprezintă minoritatea maghiară ar putea să nu intre în parlament [14] .
Sâmbătă, 8 decembrie, a fost declarată zi de tăcere. Partidele și candidații independenți sunt obligați prin lege să înceteze campania [15] .
Duminică, 9 decembrie, la ora locală 7 dimineața (9 ora Moscovei), s-au deschis secțiile de votare. Din cauza ninsorilor abundente, zeci de secții de votare au rămas fără curent și s-au deschis târziu. Autoritățile au trebuit să folosească armata pentru a curăța drumurile și a restabili electricitatea [16] [17] . Votarea se încheie la ora 21.00. După închiderea ultimei secții de votare au fost publicate rezultatele exit -poll-urilor și a început numărarea voturilor [18] [19] .
| Exit poll [20] | „Uniunea social-liberală” | „Alianța Română Dreapta” | „Partidul Poporului – Dan Diaconescu” | „Uniunea Democratică a Maghiarilor din România” |
|---|---|---|---|---|
| Centrului de Sociologie Urbană și Regională (CURS) | Camera Deputaților: 56,96%, Senat: 57,58% |
Camera Deputaților: 18,12%, Senat: 18,87% |
Camera Deputaților: 12,95%, Senat: 13,09% |
Camera Deputaților: 5,19%, Senat: 5,16% |
| Compania de Cercetare Sociologică și Branding (CCSB) | Camera Deputaților: 56,8%, Senat: 58,3% |
Camera Deputaților: 19%, Senat: 19,6% |
Camera Deputaților: 13,8%, Senat: 14,1% |
Camera Deputaților: 5,1%, Senat: 5,2% |
Potrivit datelor preliminare, coaliția de guvernământ „ Uniunea Social-Liberală ” a câștigat alegerile, obținând 54-57% din voturi (date din sondajele de exit-poll) [21] .
Potrivit cifrelor oficiale publicate de Biroul Electoral Central, 4 partide au intrat în ambele camere ale parlamentului. Uniunea Social-Liberală a câștigat cele mai multe voturi. Cel mai apropiat urmăritor și principal adversar, Alianța Română de Dreapta, este de 3,5 ori în urma lui. Pe locul trei – „Partidul Popular – Dan Diaconescu”. De asemenea, „Uniunea Democratică a Maghiarilor din România” a putut depăși cu greu pragul electoral.
În ceea ce privește prezența la vot, media națională a fost de 41,76%. Cea mai mare prezență la vot a fost în circumscripția de peste hotare (60.878 de persoane au venit la urne, adică 99,77% din alegătorii înscriși acolo) și în județele Teleorman ( 54,37%), Gorj (52,95%), Giurgiu (49,72%). Cea mai mică prezență la vot s-a înregistrat în județele Timiș (32,08%) și Maramureș (33,19%).
În municipiul București , prezența la vot a fost de 40,12%. Din cei 1.794.470 de alegători, 719.971 au votat [22] .
| Transportul | Vot | % | Locuri primite | Schimbare | |||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| „ Uniunea social-liberală ” | 4 344 288 | 58,63% | 273 | ▲ 94 | |||
| „ Alianța Română Dreapta ” | 1 223 189 | 16,5% | 56 | ▼ 59 | |||
| " Partidul Popular - Dan Diaconescu " | 1 036 730 | 13,99% | 47 | ▲ 47 | |||
| „ Uniunea Democrată a Maghiarilor din România ” | 380 656 | 5,13% | optsprezece | ▼ 2 | |||
| „ România Mare ” | 92 382 | 1,24% | 0 | ▬ | |||
| „Forumul Democrat al Germanilor din România” | 39 157 | 0,52% | unu | ▬ | |||
| Partidul țigănesc „Pentru Europa” | 22 124 | 0,29% | unu | ▬ | |||
| „Uniunea Macedonenilor din România” | 12 212 | 0,29% | unu | ▬ | |||
| „Uniunea Armenilor din România” | 10 761 | 0,14% | unu | ▬ | |||
| „Uniunea Bulgarilor din Banat-România” | 10 155 | 0,13% | unu | ▬ | |||
| „Federația Comunităților Evreiești din România” | 10 019 | 0,13% | unu | ▬ | |||
| „Liga Albaneză a României” | 10 010 | 0,13% | unu | ▬ | |||
| „Uniunea Grecilor din România” | 9 863 | 0,13% | unu | ▬ | |||
| „Uniunea Democratică a Tătarilor Turco-Islamici din România” | 9 291 | 0,12% | unu | ▬ | |||
| „Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România” | 8 677 | 0,11% | unu | ▬ | |||
| „Comunitatea Rușilor Lipoveni din România” | 8 328 | 0,11% | unu | ▬ | |||
| „Uniunea Sârbilor din România” | 8 207 | 0,11% | unu | ▬ | |||
| Uniunea Polonezilor din România | 8023 | 0,10% | unu | ▬ | |||
| „Asociația Italienilor din România” | 7 943 | 0,10% | unu | ▬ | |||
| Uniunea Ucrainenilor din România | 7 353 | 0,10% | unu | ▬ | |||
| „Uniunea Democratică a Turcilor din România” | 7 324 | 0,09% | unu | ▬ | |||
| „Uniunea Croaților din România” | 6 281 | 0,08% | unu | ▬ | |||
| „Uniunea Culturală a Rutenilor din România” | 5 265 | 0,08% | unu | ▬ | |||
| Candidați independenți (12) | 12 389 | 0,16% | 0 | ▬ | |||
| Restul de 7 jocuri | 118 975 | 1,58% | 0 | ||||
| Buletine de vot nevalide și albe [23] | 283 653 | ||||||
| Total (prezență la vot 41,76%) | 7 409 628 | — | 412 | ▲ 78 | |||
| Sursa: Biroul Electoral Central Român Arhivat 10 martie 2013 la Wayback Machine | |||||||
| Transportul | Vot | % | Locuri primite | Schimbare | |||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| „ Uniunea social-liberală ” | 4 457 526 | 60,1% | 122 | ▲ 45 | |||
| „ Alianța Română Dreapta ” | 1 239 318 | 16,7% | 24 | ▼ 27 | |||
| " Partidul Popular - Dan Diaconescu " | 1 086 822 | 14,65% | 21 | ▲ 21 | |||
| „ Uniunea Democrată a Maghiarilor din România ” | 388 528 | 5,23% | 9 | ▬ | |||
| „ România Mare ” | 109 142 | 1,47% | 0 | ▬ | |||
| „ Partidul Ecologist din România ” | 58 335 | 0,78% | 0 | ▬ | |||
| Candidați independenți | 728 | 0 | 0 | ▬ | |||
| Alte 6 partide | 76 229 | 0,99% | — | — | |||
| Buletine de vot nevalide și albe [24] | 276 948 | ||||||
| Total (prezență la vot 41,76%) | 7 416 628 | — | 176 | ▲ 39 | |||
| Sursa: Biroul Electoral Central Român Arhivat 10 martie 2013 la Wayback Machine | |||||||
Un alt rezultat al alegerilor a fost dizolvarea „Alianței Dreapta Română”. Vasile Blaga, liderul Partidului Democrat Liberal pro-prezidenţial, a declarat că alianţa este exclusiv un bloc electoral [25] . Alți lideri de partid au fost mai sinceri. Aceștia au acuzat direct alianța pentru înfrângerea „Partidului Democrat Liberal” sau au recunoscut crearea alianței ca pe un pas stupid [26] .
Președintele Partidului Socialist Bulgar și al Partidului Socialiștilor Europeni , Serghei Stănișev , a declarat că îl consideră pe președintele Băsescu „o amenințare la adresa standardelor democratice” [27] . Criticile socialistului au venit după ce Băsescu, într-un interviu din 27 noiembrie, a vorbit foarte nemăgulitor despre Victor Ponta și a refuzat să-l numească președinte al guvernului, oricâte voturi a primit pe 9 decembrie [28] .
Observatorii internaționali din Adunarea Parlamentară a OSCE au recunoscut că România a demonstrat un proces democratic bine stabilit la alegerile din 9 decembrie, adăugând că atmosfera politică extrem de tensionată, discursurile inadecvate și presiunea marcată asupra autorităților au subminat încrederea, deși nu au afectat cursul general. a alegerilor. Șeful misiunii de observatori, Wolfgang Grossruck, a remarcat: „Capacitatea de a organiza alegeri democratice în atmosfera actuală extrem de polarizată arată că România are un potențial uriaș de a depăși dificultățile” [29] .
Președintele Senatului și unul dintre liderii Uniunii Social-Liberale, Crin Antonescu , a remarcat în discursul său că rezultatul unirii este cel mai mare punctaj pe care l-a primit orice alianță de partide din 1990 , iar votul este o victorie asupra regimul Băsescu [30] .
Adrian Vidianu, reprezentant al Alianței de Dreapta Română, a recunoscut înfrângerea și a anunțat că alianța va fi o opoziție constructivă care urmărește să păstreze statul de drept și integrarea europeană a României. El a mai menționat că acum centrul-stânga nu va putea transfera responsabilitatea problemelor din afacerile publice către autoritățile anterioare [31] .
Fostul președinte al României Ion Iliescu consideră că dacă Traian Băsescu va da dovadă de prudență, își va putea duce la bun sfârșit mandatul prezidențial, care expiră în 2014 , fără conflicte și lupte politice cu coaliția de centru-stânga de guvernământ [32] .
Înainte de alegeri, președintele Traian Băsescu a promis că nu-l va numi pe Victor Ponto prim-ministru, indiferent de câte voturi a câștigat Uniunea Social-Liberală. Ca răspuns, liderii sindicatului l-au amenințat pe președinte cu o nouă demitere [33] . Când s-a știut că centrul-stânga a câștigat alegerile cu o majoritate covârșitoare, analiștii au prezis o intensificare a confruntării dintre președinte și parlament [34] [35] .
Imediat după alegeri, Ponta l-a îndemnat pe Președinte să rezolve toate contradicțiile [36] . Pe 20 decembrie 2012, Traian Băsescu și Victor Ponta au semnat un acord prin care s-au angajat să lucreze împreună pentru promovarea valorilor europene comune, pentru continuarea integrării României în UE și NATO și funcționarea instituțiilor statului, în special a instanței. Autoritățile Uniunii Europene, care speră în stabilizarea situației politice și în continuarea reformelor necesare [37] [32] , au obligat să negocieze și să ajungă la înțelegeri între cei doi politicieni .
Pe 17 decembrie, președintele l-a numit pe Victor Ponto prim-ministru. Noul premier trebuie să formeze un cabinet, să elaboreze un program de dezvoltare și să prezinte totul în fața parlamentului. Sesiunea ambelor camere ale parlamentului a avut loc la 21 decembrie [38] [39] . Deputații au aprobat componența Cabinetului. 402 parlamentari au votat pentru premier, 120 [40] [41] au votat împotrivă . Adresându-se parlamentarilor, Ponta a promis că va îmbunătăți bunăstarea cetățenilor și va asigura o creștere economică durabilă [42] .
| Alegeri și referendumuri în România | |
|---|---|
| Alegeri parlamentare | |
| Alegeri prezidentiale | |
| Parlamentul European | |
| referendumuri | |