| Cântec despre zimbri | |
|---|---|
| lat. Carmen de statura feritate ac venatione bisontis | |
| Pagina de titlu a publicației „Cântece despre bizon” (1855) | |
| Gen | poem |
| Autor | Nikolai Gusovski |
| Limba originală | latin |
| data scrierii | 1522 |
| Data primei publicări | 1523 |
„Cântecul zimbrului” ( lat. Carmen de statura feritate ac venatione bisontis , tradus „Cântecul puterii, sălbăticia zimbrului și vânătoarea lui”) [1] - o poezie scrisă în latină de poetul din Renașterea timpurie , care a trăit și a lucrat pe teritoriul Marelui Ducat lituanian și polonez al lui Nicolae de Gusovsky ; poezia a fost scrisă în latină.
Autorul poemului, Nikolai Gusovsky, a fost un curtean al episcopului de Plock , Erasmus Tsiolek, pe care l-a însoțit în 1521 la ambasada sa la Roma la Papa Leon al X-lea . Gusovsky a fost martor la o epidemie de ciumă în Peninsula Apenini . La 1 decembrie 1521, a murit Papa Leon X. După o ședere de un an la Roma și moartea episcopului Tsiolek, care a căzut victima unei epidemii la 9 septembrie 1522, Husowski s-a întors din nou în Polonia și s-a stabilit la Cracovia .
Nikolai Radziwill , guvernatorul Vilnei, a intenționat să trimită un bizon împăiat ca cadou lui Leon X, în legătură cu aceasta, Nikolai Gusovsky a trebuit să scrie un fel de „anexă” la acest cadou neobișnuit - poemul „ Carmen de statura feritate ac venatione Bisontis ”, care acum este mai bine cunoscut sub numele de „Cântec despre bizon. Dar, din moment ce Leon X a murit, cadoul nu i-a fost livrat, dar poezia a fost totuși scrisă de Nikolai Gusovsky, dar deja la Cracovia, și dedicată reginei Bona , care a dat fonduri pentru tipărirea acestei lucrări.
Gusovsky era fiul unui vânător profesionist și, prin urmare, cu cunoștință de cauză, a descris în detaliu aspectul, obiceiurile și comportamentul zimbrului, precum și vânătoarea pentru el. Acum poezia este caracterizată ca o lucrare despre țara și poporul natal, o reflecție asupra soartei Patriei, despre locul ei pe căile istoriei.
Poezia a fost publicată pentru prima dată la Cracovia în 1523 , ca parte a unei colecții formată din poemul cu același nume, 11 poezii și o dedicație în proză reginei Bona Sforza [1] .
Cea mai veche a fost o traducere în poloneză ( Jan Kasprowicz în 1914).
Traducere în rusă: Yakov Poretsky, Iosif Semezhonov ( Yazep Semezhon ) (1968); I. I. Shklyarevsky (1974); Viktor Darashkevich, Yakov Poretsky, Joseph Semezhonov (Yazep Semyazhon) (1980).
Există trei traduceri ale „Cântecului despre bizon” în belarusă , care aparțin lui Yazep Semyazhon (în 1973), Natalya Arsenyeva (în 1978-1982) și Vladimir Shaton (în 1994).
Există şi traduceri în lituaniană , bulgară şi ucraineană .
În 1982, la studioul de film „ Belarusfilm ”, regizat de Oleg Belousov , a fost filmat filmul de animație „ Cântecul zimbrului” .