Du-te acolo - nu știu unde, adu asta - nu știu ce

Du-te acolo - nu știu unde, adu asta - nu știu ce
Gen basm popular
Limba originală rusă , belarusă , ucraineană
Logo Wikisource Textul lucrării în Wikisource
 Fișiere media la Wikimedia Commons

„Du-te acolo - nu știu unde, adu-l - nu știu ce”  ( „Du-te acolo, nu știu unde, adu-l, nu știu ce” [1] , „Morpheus” [2] ; Belarus. Orfanul Ivan, o fecioară fermecătoare și preot [ 3] , Ivan cel Frumos și Prințul Ladomar [4] ) este un complot [5] larg răspândit de povești populare rusești , ucrainene și belaruse . Se referă la așa-numitele basme [6] . Există 76 de variante rusești (dintre care 8 sunt în colecția lui Afanasiev ), 8 ucrainene și 7 belaruse [7] .

Conform sistemului de clasificare Aarne-Thompson a intrigilor din basme, are numărul 465A „Beauty Wife” („Du-te acolo, nu știu unde”): trăgătorul regal (vânător papal, țăran sărac) se căsătorește cu o frumusețe minunată. si amanta; regele (stăpânul) vrea să o ia în stăpânire și își trimite soțul să îndeplinească sarcini dificile; nevasta trăgatorului ajută; intenția regelui nu se adeverește [8] . Slocuri asemănătoare: 465B - „Beauty-wife” („Gusli-samogudy”), 465C - „Beauty-wife” („Assignment to the next world”), 465A * - „Infidelă soție și general” [7] .

A fost publicat pentru prima dată în 1786 în publicația A Cure for Thought and Insomnie, or Real Russian Fairy Tales [9] .

Basmul cu ilustrații colorate a fost publicat în colecțiile de basme din URSS și Rusia [10] , și publicat și sub formă de basme audio [11] .

În 1966, pe baza basmului, a fost creat filmul de animație sovietic de lungă durată „ Du-te acolo, nu știu unde ”.

Pe baza a patru basme populare din colecția lui Afanasiev , Leonid Filatov a scris piesa „ Despre Fedot Arcașul, un tânăr îndrăzneț ”.

Plot

Povestea povestește despre viața unui arcaș (în diferite versiuni ale poveștii poartă numele: arcaș Fedot , arcaș Andrei , trăgător (fără nume), soldat în retragere Tarabanov , fiul negustor Bezdolny [12] ), care a servit cu credință rege. Odată, în timp ce vâna, a lovit un porumbel , care i-a vorbit cu o voce umană. Când a adus pasărea acasă, ea a reușit să se transforme într-o fată - Tsarevna Marya, atât de frumoasă încât nici nu vă puteți gândi la asta, nu vă puteți imagina, puteți spune doar într-un basm. Văzând cât de modest trăiește Andrei trăgătorul, ea a decis să-și îmbunătățească treburile cu munca ei.

Ea a țesut un covor frumos, pe care Andrei l-a vândut scump, dar regele însuși a aflat de covor, dorind să-l vadă pe cel care a făcut acest covor. Regele a decis să se căsătorească cu prințesa Marya, dar pentru aceasta a fost necesar să scape de Andrei trăgătorul. Regele l-a instruit să îndeplinească sarcini care păreau complet imposibile. Cu ajutorul Mariei Țarevna, Andrei a îndeplinit toate instrucțiunile regelui: s-a dus acolo - nimeni nu știe unde și a primit asta - nimeni nu știe ce.

Țarul, de furie, a trimis o armată la Strelok, care a fost învinsă de obiectele magice ale lui Andrey, iar țarul însuși a primit o bâtă pe cap și a murit. Bătălia s-a încheiat, oamenii au început să-i ceară lui Andrei trăgătorul să ia în mâini întregul stat. Andrei nu s-a certat și a aranjat cu această ocazie un ospăț pentru întreaga lume; împreună cu Maria prințesa, a stăpânit această împărăție până la bătrânețe.

Povestea învață devotamentul, vorbește despre valorile familiei, condamnă invidia, nedreptatea și lăcomia [13] .

O piesa de teatru de Leonid Filatov

Bazat pe basmul popular rus „Du-te acolo - nu știu unde, adu-l - nu știu ce” Leonid Filatov a scris piesa „ Despre Fedot Arcașul, un tip îndrăzneț ”. Publicat pentru prima dată în revista „ Tinerețe ”, 1987, nr. 3. A câștigat imediat popularitate, iar utilizarea personajelor de basm, combinată cu discursul strălucitor al lui Filatov și cu replici satirice dure, a contribuit la succesul său.

Piesa este scrisă în stilul poveștilor populare rusești . Totuși, pentru un efect comic , acolo au fost introduse și cuvinte moderne, atât în ​​forma „colocvială”: „ învăța solfeggia ” (rege), „dacă numai în colectiv ” (To-FAQ-Not-Can-Be) și în mod obișnuit: „Am toată politica din țară asupra mea” (Fedot), „Este suedez lângă Sankt Petersburg ? Ali Turk lângă Moscova ? (Baba Yaga), „moara de țesut dintr-o singură bucată” (rege). Pe baza acestei lucrări, au fost organizate multe spectacole în diferite teatre din Rusia și CSI, precum și filme.

În 1988, a fost lansat serialul „Despre Fedot arcașul, un tânăr îndrăzneț”, în care Leonid Filatov a jucat în genul teatrului cu un singur actor .

În 1995, pe baza piesei, a fost filmat filmul „ Povestea lui Fedot arcașul ”.

În 2008, studioul „ Melnița ” a creat un lungmetraj de animație „ Despre Fedot arcașul, un tânăr îndrăzneț ” (regia Lyudmila Steblyanko).

Vezi și

Note

  1. ↑ Marile basme rusești în notele lui I. A. Khudyakov / Ed. pregătire V. G. Bazanov și O. B. Alekseeva. — M.; L .: Nauka, 1964. - Nr. 69, S. 175
  2. ↑ Marile basme rusești în notele lui I. A. Khudyakov / Ed. pregătire V. G. Bazanov și O. B. Alekseeva. — M.; L .: Nauka, 1964. -95, S. 220
  3. ↑ Shane P. V. Materiale pentru studiul vieții și limbii populației ruse din Teritoriul de Nord-Vest, vol. II - Sankt Petersburg, 1893 (nr. 20, p. 42-47)
  4. ↑ Shane P. V. Materiale pentru studiul vieții și limbii populației ruse din Teritoriul de Nord-Vest, vol. II - Sankt Petersburg, 1893 (81, p. 168-170)
  5. ↑ Zvereva Ya. V. Colecția de folclor a lui A.P. Evgenieva // Folclorul rusesc: materiale și cercetări, Volumul: 34, 2011 - P. 433
  6. ↑ Pirogova K. A. Formule de transformări într-un basm popular rusesc // Buletinul Societății Științifice Studențești a Universității Naționale din Donețk , Vol. 13. Volumul 2: Științe sociale și umanitare, partea 2. - 2021. - P. 190-193
  7. ↑ 1 2 Barag L. G. , Novikov N. V. Note Copie de arhivă din 29 martie 2019 la Wayback Machine // Basme populare rusești A. N. Afanasyev: În 3 volume - M .: Nauka, 1984-1985. - (Lit. monumente). - T. 2. - 1985. - S. 407
  8. ↑ Povestea #465A. „Beauty Wife” („Du-te acolo, nu știu unde”) // Indice comparativ al parcelelor. Povestea slavei de est  - Leningrad: Știință, 1979
  9. ↑ Un leac pentru gândire și insomnie, sau basme adevărate rusești. 3. S. I. - Sankt Petersburg: pech. la Wilkovsky și Galchenkov, 1786
  10. ↑ „Du-te acolo, nu știu unde, adu aia, nu știu ce”
  11. ↑ Du-te acolo - nu știu unde, adu aia - nu știu ce
  12. ↑ Savkina S. B. Despre utilizarea metodei de amplificare analitică în tratamentul unui pacient cu tulburare mintală borderline. Bazat pe basmul „du-te acolo – nu știu unde, adu ceva – nu știu ce” // Antologie de psihoterapie și psihologie rusă. Numărul 9. - M., 2021 - S. 121
  13. ↑ Du-te acolo nu știu unde, adu ceva ce nu știu

Link -uri