Guvernul Republicii Srpska | |
---|---|
prescurtat ca Guvernul RS | |
| |
informatii generale | |
Țară | |
Predecesor | Consiliul de Ministri |
management | |
Prim-ministru | Radovan Viskovic |
Dispozitiv | |
Sediu | Banja Luka , Piața Republicii Srpska, 1 |
Organismul subordonat | Secretariatul General |
Site-ul web | vladars.net |
Hartă | |
|
Guvernul Republicii Srpska ( Serb. Vlada Republike Srpske , Bosn. si croata Vlada Republike Srpske ) este principalul organ executiv al Republicii Srpska , o parte integrantă ( entitate ) a Bosniei şi Herţegovinei . Competențele sale sunt stabilite de Constituția RS și de o serie de legi. În special, propune legi spre examinare Adunării Naționale, propune un plan de dezvoltare a Republicii și un proiect de buget, urmărește implementarea și aplicarea legilor, organizează activitățile ministerelor etc. În plus, este Guvernul. care decide înființarea de reprezentanțe ale RS în țările lumii [1 ] .
Componența guvernului este formată de Adunarea Națională , luând în considerare cotele naționale: miniștrii ar trebui să fie 8 sârbi, 5 bosniaci și 3 croați. Șeful guvernului și cei doi adjuncți ai săi trebuie să reprezinte toate cele trei popoare constituționale ale republicii [2] .
Precursorul guvernului modern a fost un consiliu ministerial format din 24 de membri, înființat la 20 decembrie 1991, care a funcționat până la 27 martie 1992. Acesta a fost succedat de primul guvern format la 22 aprilie 1992 la Pale .
Guvernul RS este format din următoarele ministere [3] :
A devenit cel de-al șaisprezecelea guvern al Republicii Srpska și a înlocuit Al Doilea Cabinet de Miniștri al lui Zelka Cvijanovic. Votarea candidaţilor propuşi a avut loc în rândul deputaţilor din cea de-a zecea convocare a Adunării Naţionale a Republicii Srpska . La votul în Adunarea Naţională , 54 de deputaţi au susţinut candidatura lui Radovan Viskovic la funcţia de şef al guvernului, nouă au votat împotrivă, iar patru s-au abţinut. 54 de deputați au votat pentru componența Cabinetului de Miniștri propus de Višković, 13 au votat împotrivă, iar doi s-au abținut [4] [5] [6] .
Înainte de a fi ales șef al guvernului, Vishković a fost deputat în Adunarea Națională a RS [7] . Câțiva miniștri din Guvernul anterior și-au păstrat funcțiile: Drăgan Lukacs (Ministerul de Interne), Anton Kasipovic (Ministerul Justiției), Leila Resic (Ministerul Administrației și Autoguvernării Locale), Zlatan Klokic (Ministerul Integrării Europene și Cooperare internațională), Nejo Trninic (Ministerul Comunicațiilor și Transporturilor), Srebrenka Golić (Ministerul Amenajării Teritoriului, Construcțiilor și Ecologiei), Petar Djokic (Ministerul Energiei și Minelor). Alte ministere au primit noi conducători [4] .
După ce deputații musulmani și croați ai Adunării Naționale au adoptat „Memorandumul privind suveranitatea Bosniei și Herțegovinei” [8] la 15 octombrie 1991 , deputații sârbi au anunțat boicotul parlamentului, iar la 24 octombrie 1991 , Adunarea . a fost convocat al poporului sârb din Bosnia și Herțegovina ( sârbă Adunarea poporului sârb de lângă Bosnia și Herțegovina ) [9] , care a decis „ca poporul sârb să rămână în statul comun Iugoslavia cu Serbia , Muntenegru , Krajina , Slavonia, Baranya și Srem de Vest ”.
La 9 noiembrie 1991 , această decizie a fost confirmată printr-un referendum al poporului sârb din Bosnia și Herțegovina desfășurat în comunitățile sârbe [10] . La 21 decembrie 1991 , în statulitatea sârbă în curs de dezvoltare, s-a format Consiliul de Miniștri, condus de președintele acestuia ( sârb. Președinte al Consiliului Ministerial ).
Portret | Nume | Începutul puterilor | Sfârșitul puterilor | Transportul | |
---|---|---|---|---|---|
unu | Miodrag Simovic (1952—) sârb. Miodrag Simović, Miodrag Simović |
21 decembrie 1991 | 9 ianuarie 1992 [11] | Partidul Democrat Sârb |
La 9 ianuarie 1992 a fost proclamată Republica Poporului Sârb din Bosnia și Herțegovina ( Sârbă. Republica Poporului Sârb din Bosnia și Herțegovina ) [12] ,declarat independența la 7 aprilie 1992 („din Bosnia și Herțegovina, dar nu din Iugoslavia”). După adoptarea constituției republicii la 28 februarie 1992, la 22 aprilie 1992 , s-a format un guvern, condus de președintele acestuia (președintele sârb Vlade ).
La 12 august 1992 , republica a fost redenumită Republica Srpska .
Portret | Nume | Începutul puterilor | Sfârșitul puterilor | Transportul | Cabinet | |
---|---|---|---|---|---|---|
Președinte al Consiliului de Miniștri | ||||||
1 [13] | Miodrag Simovic (1952—) sârb. Miodrag Simović, Miodrag Simović |
9 ianuarie 1992 [11] | 22 aprilie 1992 | Partidul Democrat Sârb | ||
Președinte al Guvernului | ||||||
2 | Branko Ierihi (1948—) sârb. Branko Đerić, Branko Đerić |
22 aprilie 1992 | 12 august 1992 [14] | Partidul Democrat Sârb | Ierihon |
La 12 august 1992 , Republica Poporului Sârb din Bosnia și Herțegovina a fost redenumită Republica Srpska ( Rep. Sârbă Srpska ). La 5 octombrie 1996 , Republica Srpska a fost integrată ca entitate în Bosnia și Herțegovina cvasi - federală .
Portret | Nume | Începutul puterilor | Sfârșitul puterilor | Transportul | Alegeri | Cabinet | etc. | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
(2) [15] | Branko Ierihi (1948—) sârb. Branko Đerić, Branko Đerić |
12 august 1992 [14] | 20 ianuarie 1993 | Partidul Democrat Sârb | (1990) | Ierihon | [16] | |
3 | Vladimir Lukici (1933—) sârb. Vladimir Lukic, Vladimir Lukic |
20 ianuarie 1993 | 18 august 1994 | Lukic | [17] | |||
patru | Dusan Kozic (1958—) sârb. Dusan Kozić, Dušan Kozić |
18 august 1994 | 16 octombrie 1995 | Kozich | [optsprezece] | |||
5 | Raiko Kasagić (1942—) sârb. Rajko Kasagić, Rajko Kasagić |
16 octombrie 1995 | 18 mai 1996 | Kasagic | [19] | |||
6 (I-II) |
Goiko Klichkovic (1955—) sârb. Gojko Kličković, Gojko Kličković |
18 mai 1996 | 27 noiembrie 1996 | 1996 | Klichkovic (I) | [douăzeci] | ||
27 noiembrie 1996 | 18 ianuarie 1998 | 1997 | Klichkovic (II) | [21] | ||||
7 (I) |
Milorad Dodik (1959—) sârb. Milorad Dodik, Milorad Dodik |
18 ianuarie 1998 | 12 ianuarie 2001 | Uniunea Social-Democraților Independenți | 1998 | Dodik (I) | [22] | |
opt | Mladen Ivanic (1958—) sârb. Mladen Ivanic, Mladen Ivanic |
12 ianuarie 2001 | 17 ianuarie 2003 | Partidul Progresului Democrat | 2000 | Ivanici | [23] | |
9 | Dragan Mikerevic (1955—) sârb. Dragan Mikerević, Dragan Mikerević |
17 ianuarie 2003 | 15 februarie 2005 | 2002 | Mikerevici | [24] | ||
zece | Petar Bukejlovic (1946—) sârb. Petar Bukejlović, Petar Bukejlović |
15 februarie 2005 | 28 februarie 2006 | Partidul Democrat Sârb | Bukeilovici | [25] | ||
7 (II—III) |
Milorad Dodik (1959—) sârb. Milorad Dodik, Milorad Dodik |
28 februarie 2006 | 30 noiembrie 2006 | Uniunea Social-Democraților Independenți | 2006 | Dodik (II) | [26] | |
30 noiembrie 2006 | 15 noiembrie 2010 | Dodik (III) | [27] | |||||
și. despre. [28] | Anton Kasipovich (1956—) croat. Anton Kasipović , sârb Anton Kasipovich |
15 noiembrie 2010 | 29 decembrie 2010 | independent | ||||
unsprezece | Aleksandar Djombich (1968—) sârb. Aleksandar Pombić, Aleksandar Džombić |
29 decembrie 2010 | 12 martie 2013 | Uniunea Social-Democraților Independenți în coaliție cu Partidul Socialistși Comunitatea Democrată Croată din Bosnia și Herțegovina |
2010 | Jombich | [29] | |
12 (I-II) |
Zelka Cvijanovic (1967—) sârbă. Zheљka Tsvijanović, Željka Cvijanović |
12 martie 2013 | 18 decembrie 2014 | Uniunea Social-Democraților Independenți în coaliție cu Partidul Socialist, Uniunea Populară Democratăși Comunitatea Democrată Croată din Bosnia și Herțegovina |
Cvijanovic (I) | [treizeci] | ||
18 decembrie 2014 | 15 noiembrie 2018 | 2014 | Cvijanovic (II) | [31] | ||||
și. despre. [32] | Srebrenka Golic (1958—) sârbă. Srebrenka Goliy |
15 noiembrie 2018 | 18 decembrie 2018 | 2018 | ||||
13 | Radovan Viskovic (1964—) sârb. Radovan Visković |
18 decembrie 2018 | actual | Uniunea Social-Democraților Independenți în coaliție cu Partidul Socialist, Uniunea Populară Democrată, Uniunea Democrată, Sârbă Unităși Mișcarea Democrată Populară |
Viskovic | [5] [4] |