Mattioli, Pietro Andrea

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 6 octombrie 2020; verificările necesită 2 modificări .
Pietro Andrea Gregorio Mattioli
ital.  Pietro Andrea Gregorio Mattioli
Numele la naștere ital.  Pietro Andrea Gregorio Mattioli
Data nașterii 23 martie 1501( 1501-03-23 ​​)
Locul nașterii Siena , Republica Siena
Data mortii 1577( 1577 )
Un loc al morții Trento , Italia
Țară
Sfera științifică botanica , medicina
Alma Mater
 Fișiere media la Wikimedia Commons
Sistematist al faunei sălbatice
Numele plantelor descrise de el pot fi marcate cu abrevierea „ Mattioli ”.

Din punctul de vedere al Codului Internațional de Nomenclatură Botanică , denumirile științifice ale plantelor publicate înainte de 1 mai 1753 nu sunt considerate a fi cu adevărat publicate, iar această abreviere practic nu apare în literatura științifică modernă.

Pagina personală de pe site-ul IPNI

Pietro Andrea Gregorio Mattioli pe Wikispecies Wikispecii

Pietro Andrea Gregorio Mattioli ( italian  Pietro Andrea Gregorio Mattioli [1] ; 12 martie 1501 [2] , Siena , Toscana - nu mai devreme de  2 martie 1577 [2] sau 1577 [3] [4] [5] […] , Trento ) este un botanist [6] și medic italian [ 6] [6] după care genul de plante cu flori Matthiola (Levkoy) [7] poartă numele .

Nume

În diverse surse, există diferite forme de scriere a numelui Mattioli:

Biografie

Pietro Andrea Gregorio Mattioli s-a născut în orașul Siena la 23 martie 1501 sau, conform altor surse, în 1500 [1] [6] . A studiat medicina la Padova . După ce a absolvit facultatea de medicină, a obținut un cabinet medical în orașul natal, apoi s-a mutat la Roma , apoi la Trento și în cele din urmă la Gorizia (nord-estul Italiei). În 1555, Mattioli a fost numit medic personal al arhiducelui Ferdinand , fiul împăratului de atunci al Sfântului Roman Ferdinand I al dinastiei Habsburgilor . Când Ferdinand I a murit în 1564, Mattioli a fost numit medic de curte al împăratului Maximilian al II-lea . Mattioli și-a petrecut ultimii ani ai vieții în Trento . A scris Morbi Gallici curandi ratio exquisitissima: a variis, iisdemque peritissimis medicis conscripta / nempe Petro Andrea Mattheolo, Joanne Almenar, Nicolao Massa, Nicolao Poll, Benedicto de Victoriis , care a fost publicat la Basel în 1536 [9] . Lucrarea principală a lui Mattioli - Di Pedacio Dioscoride Anazarbeo libri cinque della historia, & materia medicinale  - este o analiză critică a lucrărilor medicului grec din secolul I d.Hr. e. Dioscoride . În analiza acestei lucrări de către Dioscoride, Mattioli a inclus multe dintre propriile sale observații cu privire la flora Alpilor , în special partea de sud a acestora, inclusiv plante nestudiate anterior, în special, desene și descrieri ale unor plante precum gențiana galbenă ( Gentiana lutea ), gențiană violetă ( Gentiana purpurea ), dryakva alpină ( Cyclamen alpinum ), orhideea nigritella neagră ( Nigritella nigra ), precum și edelweiss alpin ( Leontopodium alpinum ). Savantul a inclus in lucrarea sa si rezultatele observatiilor sale asupra aspectului molidului , bradului si zada in diferite regiuni ale Alpilor . Prima ediție a „Anazarbeo...” - în italiană - a fost publicată în 1544 fără ilustrații. În anii următori, au apărut o serie de publicații care conțineau numeroase desene ale plantelor descrise. Mai târziu au apărut traduceri ale cărții în germană, franceză și cehă. Ultima ediție a apărut în 1744, aniversarea bicentenarului primei ediții. Cu toate acestea, cea mai importantă ediție a Comentariilor a fost o traducere în latină, care a apărut în 1571. Mattioli a inclus în el - în conformitate cu obiceiul predominant atunci - lucrarea farmacistului și naturalistului din Verona , Francesco Calzolarieggio "Viaggio del Monte Baldo". Această descriere a florei lanțului muntos Monte Baldo de pe malul estic al Lacului Garda a dat un impuls dezvoltării botanicii în întreaga Italie la acea vreme [8] . Mattioli a purtat o corespondență plină de viață cu alți cercetători, descriind exemplare de plante rare primite de la ei. În 1586 a fost publicată lucrarea sa De plantis epitome utilissima Petri Andreae Matthioli: novis Iconibus et Descriptionibus pluribus nunc primum diligenter aucta [10] . Mattioli a lucrat rapid, dar grăbit, deseori grăbind inutil publicarea lucrărilor sale. Prefațele la edițiile ulterioare ale Comentariilor îl arată pe Mattioli ca pe un om exploziv, reacționând ascuțit la orice critică a adversarilor: îi spunea măgari, scârțâitori umflați etc., iar atenția lor față de opera sa era un fals [8] . Pietro Andrea Gregorio Mattioli a murit în orașul Trento în 1577 [1] [6] din cauza ciumei.

Publicații

Onoruri

Charles Plumier a numit genul de plante Matthiola [7] din familia Varză în onoarea sa .

Note

  1. ↑ 1 2 3 4 5 6 International Plant Names Index: Pietro (Pier) Andrea Gregorio Mattioli (1500? - 1577) . Preluat la 18 mai 2011. Arhivat din original la 28 octombrie 2016.
  2. ↑ 1 2 Preti C., autori vari MATTIOLI, Pietro Andrea // Dizionario Biografico degli Italiani  (italiană) - 2008. - Vol. 72.
  3. ↑ Pietro Andrea Mattioli // Biblioteca Virtual Miguel de Cervantes  (spaniolă) - 1999.
  4. ↑ Pietro Andrea Mattioli // Biblioteca Patrimoniului Biodiversităţii - 2006.
  5. ↑ Pietro Andrea Mattioli // CONOR.Sl
  6. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 DNB, Katalog der Deutschen Nationalbibliothek: Pietro Andrea Mattioli
  7. ↑ 1 2 Charles Plumier: Nova Plantarum Americanarum Genera . Leiden 1703, S. 16.
  8. ↑ 1 2 3 Mirosław J. Barański. Zarzyczka górska (Cortusa Matthioli L.)  // Harnaś. - 1995. - Nr. 15 .
  9. ↑ 1 2 Morbi Gallici curandi ratio exquisitissima: a variis, iisdemque peritissimis medicis conscripta
  10. ↑ 1 2 De plantis epitome utilissima Petri Andreae Matthioli

Literatură

Link -uri


  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii