Rath, Ernst fom

Ernst vom Rath
limba germana  Ernst vom Rath
Data nașterii 3 iunie 1909( 03.06.1909 )
Locul nașterii
Data mortii 9 noiembrie 1938( 09.11.1938 ) (29 de ani)
Un loc al morții
Cetățenie
Ocupaţie politician , diplomat , avocat
Transportul
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Ernst Eduard vom Rath ( germană:  Ernst Eduard vom Rath ; 3 iunie 1909 , Frankfurt pe Main , Germania – 9 noiembrie 1938 , Paris , Franța ) a fost un diplomat german.

Biografie

Născut într-o familie aristocratică prusacă, tatăl său a fost asistentul prefectului orașului Köln . A mers la școală la Breșlau. După absolvirea universității, Rath s-a alăturat Ministerului german de Externe în 1932 și a intrat în NSDAP , iar în aprilie 1933,  în SA . A lucrat la ambasada Germaniei la București, iar în 1935 a fost transferat la Paris, unde a ocupat funcția de secretar al treilea al ambasadei la unchiul său, ambasadorul Germaniei în Franța, Roland Köster . În iunie 1936, Rath a promovat certificarea diplomatică și consulară la Berlin. După aceea, Rath urma să petreacă un an la ambasada Germaniei din Calcutta, dar a fost nevoit să se întoarcă din cauza bolii înapoi în Germania. După cum a spus însuși vom Rath, boala a fost dizenteria amibiană într-o formă severă [2] . Cu toate acestea, conform medicilor curant a lui vom Rath, în realitate el s-a îmbolnăvit de gonoree rectală , dobândită ca urmare a actului homosexual. El a ales medici evrei din Berlin pentru a trata această boală, aparent pentru a reduce probabilitatea publicității [3] . Din 13 iulie 1938, Rath a slujit din nou în ambasada Germaniei la Paris, iar la 18 octombrie a fost numit secretar al misiunii. Vom Rath a fost un diplomat profesionist de la Ministerul Afacerilor Externe, care nu s-a sfiit de opiniile anti-hitleriste, bazate în mare parte pe atitudinea naziștilor față de evrei, a fost considerat nesigur din punct de vedere politic și era sub suspiciunea Gestapo-ului [4] .

Crimă

În dimineața zilei de luni, 7 noiembrie 1938, refugiatul evreu Herschel Grynszpan a cumpărat un revolver și o cutie de cartușe, apoi a mers la ambasada Germaniei (conform lui William Shearer , pentru a-l ucide pe ambasadorul contele Johannes von Welczek ) și a cerut să sune secretarul ambasadei pentru o conversație. A fost primit în biroul său de vom Rath, cel mai mic dintre cei doi angajați aflați în serviciu la acel moment, în timp ce făcea fără formalități de înregistrare și fără martori (istoricul Hans-Jürgen Döscher a concluzionat de aici că Rath și Grynszpan erau familiari [5] ). Grynszpan a tras imediat cu arma în vom Rath de cinci ori. Grynszpan nu a încercat să scape de poliția franceză și a mărturisit imediat împușcătura. Avea în buzunar o scrisoare de adio părinților săi, în care scria: „Mi-a sângerat inima când am aflat de soarta ta și trebuie să protestez pentru ca toată lumea să știe despre asta”.

A doua zi, guvernul german a anunțat că, cu excepția copiilor evrei care frecventează școlile primare publice, toate celelalte activități culturale și sociale evreiești vor fi suspendate pe termen nelimitat și publicarea ziarelor și revistelor evreiești, inclusiv a celor în limba germană, va înceta. Un ziar din Marea Britanie a descris cea mai recentă mișcare, care a separat populația evreiască de liderii săi, ca „destinată să distrugă comunitatea evreiască și să o dezlipească de ultima legătură fragilă care o ține unită” [6] . Toate drepturile civile ale evreilor au fost de asemenea anulate [7] .

Hitler și-a trimis medicul personal Karl Brandt la Paris, dar Ernst vom Rath nu a putut fi salvat și două zile mai târziu, pe 9 noiembrie 1938, la ora 17:30, a murit.

Motivele crimei

Există două versiuni ale motivelor uciderii lui Rath. Potrivit versiunii principale, Grynszpan se răzbuna pentru persecuția evreilor din Germania, în special pentru deportarea a 12.000 de evrei polonezi , printre care se afla și familia sa.

Printre cei expulzați din Germania s-au numărat familia Sendel și Rifka Grynszpan, evrei polonezi care au emigrat din Regatul Poloniei în 1911 și s-au stabilit la Hanovra . La procesul lui Adolf Eichmann din 1961, Sendel Grynszpan a povestit evenimentele deportării sale de la Hanovra în noaptea de 27 octombrie spre 28 octombrie 1938: în fiecare camion, iar pe măsură ce ne duceau la gară, străzile erau pline de oameni care strigă „Juden raus! Auf nach Palästina!“ ( Evrei, plecați! Ieșiți în Palestina! )” [8] . Fiul lor, Herschel, în vârstă de șaptesprezece ani, locuia la acea vreme la Paris cu unchiul său [9] . Herschel a primit de la sora sa din Polonia o carte poștală în care descria expulzarea familiei: „... Deși nu ni s-a spus ce s-a întâmplat, am văzut că totul fusese deja decis. … Suntem fără bani. Ai putea tu și unchiul tău să trimiți ceva la Lodz? [10] A primit cartea poștală la 3 noiembrie 1938.

Potrivit unei alte versiuni, Rath și Grynszpan erau iubitori de homosexuali, iar crima a avut loc pe baza unei certuri personale. Grynszpan se afla ilegal în Franța, iar Rath, fiind angajat al ambasadei, i-a promis iubitului său Grynszpan că va ajuta la obținerea documentelor. Când Rath nu și-a îndeplinit promisiunea, Grynszpan a venit la ambasadă și l-a împușcat [11] .

Asasinarea lui Ernst vom Rath a fost declanșarea masivelor pogromuri antisemite cunoscute sub numele de „ Noaptea de Cristal ”.

Note

  1. ↑ Biblioteca Națională Germană , Biblioteca de stat din Berlin , Biblioteca de stat bavareza , Înregistrarea Bibliotecii Naționale din Austria #128518006 // Controlul general de reglementare (GND) - 2012-2016.
  2. ↑ Veltheim, Hans-Hasso von. Tagebücher aus Asien. Hamburg 1956. S. 94 f.
  3. ↑ Döscher, Hans-Jurgen. Reichskristallnacht. Die Novemberpogrome 1938. - 3. Auflage. - München: Econ, 2000. - ISBN 3-612-26753-1 . — S. 69 f.
  4. ↑ William L. Shirer , Ascensiunea și căderea celui de-al treilea Reich , p. 430.
  5. ↑ Döscher, Hans-Jurgen. Reichskristallnacht - Die Novemberpogrome 1938. Überarbeitete und erweiterte Taschenbuchausgabe. — 3. Auflaj. - München: Propyläen Taschenbuch, 2000. - ISBN 3-612-26753-1 . — S. 69 și urm.
  6. ↑ „’German Mobs’ Vengeance on Jews”, The Daily Telegraph , 11 noiembrie 1938, citat în Gilbert, Martin . Kristallnacht: Preludiu la distrugere . Harper Collins, 2006, p. 42.
  7. ↑ „Nazis Planning Revenge on Jews”, News Chronicle , 9 noiembrie 1938
  8. ↑ Hannah Arendt, Eichmann în Ierusalim , p. 228.
  9. ↑ Mai mulți autori. Kristallnacht // The Hutchinson Encyclopedia ediția 1998  (neopr.) . - 18 (1998). - Anglia: Editura Helicon, 1998. - T. 1998. - S. 1199. - (Enciclopedii Hutchinson). — ISBN 1-85833-951-0 .
  10. ↑ Arhivele Statului German, Potsdam , citat în Rita Thalmann și Emmanuel Feinermann, Noaptea de cristal, 9-10 noiembrie 1938 , pp. 33, 42.
  11. ↑ Kate Connolly. Relația homosexuală a oferit un catalizator pentru Kristallnacht? Arhivat 14 decembrie 2012 la Wayback Machine // The Guardian , 31/10/2001.

Literatură

  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii