Sabotor

Sabotier , sabotier ( fr.  sabotière ) - dans popular francez , executat în pantofi de lemn - saboți ( fr.  sabots ). Întrucât pantofii greoi stângaci nu fac posibilă efectuarea de mișcări rapide, figurile ritmice produse de saboți joacă un rol important în ea: principiul este același ca în jigul american și englezesc . Descrierea dansului se găsește în romanul lui Fiodor DostoievskiFrații Karamazov ”:

Maksimov <...> a alergat și a anunțat că acum „pe aceeași melodie” vrea să danseze un dans pentru sabotorul.
„La urma urmei, ei m-au învățat toate aceste dansuri seculare bine maniere, domnule... <...> Maksimov și-a dansat într-adevăr dansul, dar în afară de Mitya, aproape că nu a provocat prea multă admirație în nimeni. Întregul dans a constat într-un fel de săritură cu răsucirea picioarelor în lateral, tălpile în sus, iar la fiecare săritură Maximov a lovit talpa cu palma.

Dansul sabotorului a fost folosit într-o serie de balete și opere - în special, ca număr de dans inserat în opera lui Jean-Jacques Rousseau „ Vrăjitorul din sat ” (terminat de F. Lefebvre când opera a fost reluată în 1803) [1] și în opera lui Caesar Cui „Filibuster” (1894, Paris Opéra-Comique ) [2] , precum și în baletul „Corrigan” al lui Charles Marie Widor (1880, Grand Opera ), care, potrivit lui Rene Dumesnil , și-a datorat în mare măsură succesul chiar acestui număr [3 ] . Versiuni instrumentale ale dansului au fost lăsate de compozitori precum Louis Gunn , William Mason , Rodolphe Lavello , René Rabe , Fernand Corot , Marius Karman , Henri Vache și alții.

Note

  1. Adolphe Adam . Souvenirs d'un musicien Arhivat 9 februarie 2013 la Wayback Machine  - Calmann Lévy, 1884. - P. 203.   (fr.)
  2. Howard Sutton. Viața și opera lui Jean Richepin  - Librairie Droz, 1961. - P. 173.   (engleză)
  3. René Dumesnil. Histoire illustrée du theater lyrique. - Éditions d'histoire et d'art, 1953. - Vol. 4, p. 195.   (fr.)

Link -uri