Servia (Kozani)

Servia [4] [5] [6] [7] ( greacă Σέρβια ) este un oraș mic din Grecia. Centrul administrativ al comunității cu același nume din unitatea periferică Kozani din provincia Macedonia de Vest . Este situat la o altitudine de 438 m deasupra nivelului mării [2] , la poalele Munților Pieria , în apropierea lacului de acumulare Polyfiton de pe râul Alyakmon [5] [6] [7] . Populația conform recensământului din 2011 este de 2980 de persoane [3] .

Istorie

Cetatea bizantină este situată pe versantul vestic al munților Pieria, într-o fortificație naturală la est de dealurile gemene care se înalță deasupra orașului modern și între care trece canalul canalului. Cetatea domină valea fertilă Alyakmon și o rută scurtă și relativ accesibilă din Macedonia până în Tesalia și sudul Greciei prin valea râului Sarandaporos [8] .

De la sfârșitul secolului al IX-lea se cunoaște un amvon bisericesc din Servia, subordonat mitropoliei tesalonicene [9] . La sfârșitul secolului al X-lea, cetatea a fost capturată de regele bulgar Samuil , în 1001 a fost recucerită de împăratul bizantin Vasily al II-lea Ucigatorul Bulgarului . I. În 1018, Vasily al II-lea a distrus parțial zidurile pentru ca cetatea să nu servească drept refugiu pentru trupele bulgare. În 1204, Servia a fost ocupată de franci , iar în 1216 de către conducătorul Epirului, Teodor Comnen Duca . După bătălia de la Klokotnitsa (1230), Mihai al II-lea Comnenos Duka a ocupat cetatea și a reparat imediat zidurile. În 1257, Servia este capturată de împăratul Niceean Teodor al II-lea Laskaris . În 1341, Servia a fost ocupată de regele sârb Stefan Urosh IV Dusan , în 1350 - de către împăratul bizantin Ioan al VI-lea Kantakuzen . În 1393, trupele sultanului Bayezid I au cucerit Servia . În timpul ocupației turcești , cetatea bizantină a fost abandonată, iar orașul de jos și suburbiile din afara zidurilor au fost dens populate. La mijlocul secolului al XVII-lea, când călătorul otoman Evliya Celebi trecea prin Servia, a descris orașul astfel [8] :

Aceasta este o fortăreață puternică magnifică, de formă triunghiulară, construită din piatră. Aceasta este o mică fortăreață. Pe ambele părți, munți înalți supraînălțați de sus. Podgorii la munte. În interiorul cetății se află aproximativ o sută de case ale săracilor greci. Dar nu există pulberi, tunuri, depozite și șanțuri.

Amvonul bisericii a fost mutat la Kozani în 1745. Bisericile creștine nu au fost transformate în moschei, ci au fost reparate și rezidate, continuându-și activitatea până în secolul al XIX-lea, când vechea așezare a fost abandonată [8] .

Comunitatea lui Servius

Comunitatea lui Servius ( Κοινότητα Σερβίων ) a fost creată în 1918 ( ΦΕΚ 260Α ) [10] . Comunitatea cuprinde trei așezări. Populația este de 3540 conform recensământului din 2011 [3] . Suprafata 51.295 km² [1] .

Populație

Note

1. ↑ 1 2 Πίνακας αποτελεσμάτων ΜΟΝΙΜΟΥ Πληθυσμού κατά αστικότητα, ορεινότητα, έκταση  (greacă) . Ελληνική Στατιστική Αρχή. Preluat la 15 mai 2021. Arhivat din original la 22 iulie 2021.
2. ↑ 1 2 Απογραφή πληθυσμού - κατοικιών της 18ης μαρτίου 2001 (μόνιμος πληθυσμός)  (greacă) . — Πειραιάς: Εθνική στατιστική υπηρεσία της Ελλάδας , 2009. — Τ. eu _ — Σ. 404 . — ISSN 1106-5761 . Arhivat din original pe 21 septembrie 2015.
3. ↑ 1 2 3 4 5 Πίνακας αποτελεσμάτων Μόνιμου Πληθυσμού-Απογραφής 2011  (greacă) . Ελληνική Στατιστική Αρχή (20 martie 2014). Consultat la 22 octombrie 2017. Arhivat din original la 13 noiembrie 2015.
4. ↑ Servia  // Dicționarul denumirilor geografice ale țărilor străine / Ed. ed. A. M. Komkov . - Ed. a 3-a, revizuită. si suplimentare - M  .: Nedra , 1986. - S. 332.
5. ↑ 1 2 Foaie de hartă K-34-141-A.
6. ↑ 1 2 Foaie de hartă K-34-XXXV. Scara: 1: 200 000. Indicați data emiterii/starea zonei .
7. ↑ 1 2 Foaie de hartă K-34-G.
8. ↑ 1 2 3 Τσιλιπάκου, Αγαθονίκη. Σέρβια. Ιστορικό  (greacă) . Υπουργείο Πολιτισμού και Αθλητισμού (2012). Preluat la 22 mai 2021. Arhivat din original la 22 mai 2021.
9. ↑ Grecia Partea I  // Enciclopedia Ortodoxă . - M. , 2000-. - T. XII: „-”. - S. 355-391. — 752 p.
10. ↑ Διοικητικές μεταβολές δήμων και κοινοτήτων. K. Σερβίων (Κοζάνης)  (greacă) . ΕΕΤΑΑ. Preluat la 18 mai 2021. Arhivat din original la 21 mai 2021.
11. ↑ 1 2 Μόνιμος και Πραγματικός Πληθυσμός της Ελλάδος. Σύνολο Ελλάδος νομοί Απογραφές πληθυσμού 2001 και 1991  (greacă)  (link indisponibil) . Ελληνική Στατιστική Αρχή . Preluat la 22 iunie 2017. Arhivat din original la 16 iulie 2006.