Dialectul Sibinsky | |
---|---|
nume de sine | ᠰᡞᠪᡝ ᡤᡞᠰᡠᠨ [ɕivə] |
Țări | China |
Regiuni | Regiunea Autonomă Xinjiang Uygur |
Numărul total de difuzoare | 30.000 ( 2000 ) [1] |
stare | amenințare gravă [2] |
Clasificare | |
Categorie | Limbile Eurasiei |
ramura Tungus-Manciuriană | |
Scris | Alfabetul Manciu |
Codurile de limbă | |
ISO 639-1 | — |
ISO 639-2 | — |
ISO 639-3 | sjo |
Atlasul limbilor lumii în pericol | 1430 |
Etnolog | sjo |
Linguasferă | 44-CAA-cbe |
ELCat | 1185 |
IETF | sjo |
Glottolog | xibe1242 |
Dialectul Sibin este limba poporului Sibo , vorbită în regiunea autonomă Xinjiang Uygur din China , unde există județul autonom Chapchal-Sibo . Aparține ramurii Tungus-Manchu a familiei de limbi altaice . Numărul transportatorilor era de 30 de mii de oameni în 2000 [1] .
Oamenii de știință chinezi recunosc Sibinsky ca o limbă independentă, în timp ce cercetătorii ruși îl consideră un dialect al limbii Manchu .
Dialectul sibin nu este, evident, un descendent direct al limbii manciu, dar este foarte apropiat de aceasta și poate fi considerat probabil dialectul său [3] . Primele informații despre limba sibină au apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea , mai târziu, la începutul secolului al XX-lea , un student al Universității din Sankt Petersburg F.V. Muromsky a înregistrat mostre de vorbire, publicate ulterior în Polonia [4] . Există un dicționar al dialectului colocvial Sibin, mostre de vorbire înregistrate de vorbitorii nativi [5] și alte lucrări [6] . Dialectul Sibin este cel mai studiat dialect al Manchu în literatura științifică.
În prezent, în județ sunt emisiuni TV în limba Sibe de mai multe ori pe lună; de două ori pe săptămână este publicat ziarul „ Chapchal Serkin ” („Știrile Chapchal”) - singurul ziar din lume în Sibin și, în general, în limba Manchu.
Scriptul Manchu este folosit pentru a scrie dialectul Sibin .
În 1957, pentru dialectul Sibe, lingviștii chinezi au dezvoltat un alfabet bazat pe alfabetul chirilic, care însă nu a fost folosit în practică [7] : A a, B b, C c, G g, Ғ ғ, D d, E e, E yo , F f, Җ җ, Z z, I i, Y y, K k, Қ қ, L l, M m, N n, Ң n, O o, Ө ө, P p, R r , C s, T t, Y y, Y y, F f, X x, Ҳ х, C c, H h, Sh w, s, I i, b .
Început | Mediu | Fin. | Roman. | Kiril. | ÎN CAZUL ÎN CARE UN |
---|---|---|---|---|---|
ᠠ᠊ | ᠊ᠠ᠊ | ᠊ᠠ᠊᠊ᠠ᠋ | A a | A a | A |
ᡝ᠊ | ᠊ᡝ᠊ ᠊ᠠ᠊ | ᠊ᡝᡝ᠋᠊ᠠ᠋ | e e | A ei | ə |
ᡳ᠊ | ᠊ᡳ᠋᠊ | ᠊ᡳ | eu i | Si si | i |
ᠣ᠊ | ᠊ᠣ᠊ | ᠊ᠣ | O o | Oh oh | ɔ |
ᡠ᠊ | ᠊ᡠ᠊᠊ᠣ᠊ | ᠊ᡠ ᠊ᠣ | U u | tu u | u |
ᡡ᠊ | ᠊ᡡ᠊ | ᠊ᡡ | uu uu | Ө ө | tu: |
ᠨ᠊ | ᠊ᠨ᠋᠊ | ᠊ᠨ | N n | N n | n |
ᡴ᠊ | ᠊ᡴ᠋᠊ | ᠊ᡴ | K k | Қ қ | q |
ᡤ᠊ | ᠊ᡤ᠊ | G g | Ғ ғ | ɢ | |
ᡥ᠊ | ᠊ᡥ᠊ | Ⱨⱨ | Ҳ ҳ | χ | |
ᡴ | ᠊ᡴ᠋᠊ | ᠊ᡴ᠋ | K k | K la | k |
ᡬ | ᠊ᡬ᠊ | G g | G g | g | |
ᡭ | ᠊ᡭ᠊ | h h | x x | X | |
ᠪ᠊ | ᠊ᠪ᠊ | ᠊ᠪ | Bb | B b | b |
ᡦ᠊ | ᠊ᡦ᠊ | pp | P p | p | |
ᠰ᠊ | ᠊ᠰ᠊ | ᠊ᠰ | S s | C cu | s |
ᡧ᠊ | ᠊ᡧ᠊ | Sh sh | W w | ʂ | |
ᡨ᠋᠊ | ᡨ᠋᠊ ᠊ᡨ᠌᠊ | ᠊ᡨ | T t | T t | t |
ᡨ᠌᠊ | ᠊ᡨ᠍᠊ | T t | T t | t | |
ᡩ᠊ | ᠊ᡩ᠊ | D d | D d | d | |
ᡩ᠋᠊ | ᠊ᡩ᠋᠊ | D d | D d | d | |
ᠯ᠊ | ᠊ᠯ᠊ | ᠊ᠯ | ll | Ll | l |
ᠮ᠊ | ᠊ᠮ᠊ | ᠊ᠮ | M m | Mm | m |
ᠴ᠊ | ᠊ᠴ᠊ | Chch | h h | tʂ | |
ᠵ᠊ | ᠊ᠵ᠊ | Zhzh | Җ җ | dʐ | |
ᠶ᠊ | ᠊ᠶ᠊ | Y y | th | j | |
᠊ᡵ᠊ | ᠊ᡵ | R r | R p | r | |
ᡶ | ᡶ | F f | f f | f | |
ᠸ᠊ | ᠊ᠸ᠊ | W w | Y Y | v | |
᠊ᠩ᠊ | ᠊ᠩ | Ngng | Ң ң | ŋ | |
ᠺ᠊ | ᠊ᠺ᠊ | Kk kk | Қ қ | k | |
ᡬ᠊ | ᠊ᡬ᠊ | Gg gg | Ғ ғ | g | |
ᡭ᠊ | ᠊ᡭ᠊ | Hh hh | X | ||
ᡮ᠊ | ᠊ᡮ᠊ | c c | C c | ts | |
ᡮ᠊ᡝ᠋ | Cy cy | tsɿ | |||
ᡯ᠊ | ᠊ᡯ᠊ | Z Z | W h | dz | |
ᡰ᠊ | rr rr | ʐ | |||
ᠰ᠊ᡝ᠋ | Sy sy | sɿ | |||
ᡱ᠊ | ᠊ᡱ᠊ | Chy chy | tʂɿ | ||
ᡷ᠊ | ᠊ᡷ᠊ | zhy zhy | dʐɿ |
limbi tungus-manciu | |
---|---|
limbi manciu | |
Limbi tungusice | nord (Siberian, Evenki) Negidal Solon ¹ limba Evenki Orochon Chiar și limbajul Arman sudic (Nanian, Amur) Nanai Orok Oroch † Udege Ulchi |
Note : † limbi moarte, divizate sau schimbate ; ¹ Utilizarea termenului „limbă” este discutabilă (vezi problema „limbă sau dialect” ). |