Verb neregulat

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă revizuită de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 17 decembrie 2019; verificările necesită 12 modificări .

Un verb neregulat  este un verb a cărui paradigmă de conjugare se abate de la paradigmele tipice ale limbii date. De regulă, cele mai comune verbe devin verbe neregulate, păstrând parțial rămășițele formelor antice pierdute de alte verbe. Mai ales adesea sunt verbe auxiliare , de exemplu, copule . Uneori se observă supletivismul la conjugarea verbelor neregulate .

Verbele neregulate sunt cele mai tipice pentru limbile flexive , cum ar fi indo-europeană . În limbile aglutinative , de regulă, există foarte puține verbe neregulate și uneori sunt complet absente.

În limbile slave

În slavonă bisericească veche

Așa-numitele verbe „non-tematice”, există 5 dintre ele: fi, data, ꙗsti, conduce, au (și derivate din ele).

În rusă

În rusă, verbele sunt considerate neregulate (în ordinea descrescătoare a neregulilor) a fi , a da , a crea , a mânca , a se plictisi , a vrea , a alerga , a întrezări și, opțional, a onora .

Formele conjugării lor sunt date în tabel:

Infinitiv	a fi	a da	crea	există	plictisit	a vrea	fugi	o privire	onora
I persoana singular h.	este (învechit este)	doamnelor	crea	mânca	plictisit	vrei	alergare	briză	respect
persoana a II-a singular h.	da [1] (învechit dacă)	da	crea	mânca	plictisit	vrei	alergare	o privire	onora
persoana a III-a singular h.	există	va da	crea	mâncând	plictisit	vrea	alergare	zorile	onoruri
eu persoana pl. h.	da (Esma depășită)	hai sa dam	crea	mânca	plictisit	vrei	alerga	zguduitor	onora
persoana a II-a pl. h.	da (învechit)	da-mi	crea	mânca	deranja	vreau să	alerga	o privire	onora
a III-a persoană pl. h.	este (esență învechită [2] ).	va da	crea	ei mananca	plictisit	vrei	alerga	scârțâit	onoare (onoare modernă)

Verbul a crea ar trebui dat în paradigma lui verbului a da iar verbul a se plictisi în paradigma cu verbul se datorează convergenței ulterioare , deși etimologic nu sunt înrudite ( съ + здати , din Praslav *zьdati “ construi”, cf. construi , construi , construi , arhitect ). Derivatele se conjugă în mod similar verbelor rădăcină: eat , surrender , indulge , recreate , want , run across , glimpse , onor , etc. Excepție: verbele derivate din fi ( uita , ajunge , sta etc.) sunt conjugate după timpul viitor. verb paradigm a fi : voi ajunge, vei ajunge etc.

În ucraineană

Există 4 verbe cu terminații neregulate în ucraineană : buti „a fi” , dati „a da” , їsti „a mânca”, mai multe derivate ale lui vіsti ( rozpovisti, vіdpovіsti ) „a conduce (a spune, a răspunde)”, precum și ca derivate ale acestora în timpul prezent.

	dar eu	Data	isti	răspândire
eu	voi	doamnelor	ym	rozpovіm
ti	tu vei	dashi	їsi	rozpovіsi
vin castigat afară	voi	da	există	rozpo_st
mi	vom	damo	jomo	rozpovimo
in si	tu vei	da	iste	rospoviste
putoare	va fi	da	mânca	spune
starea de spirit imperativă
(trio)	fi	da	arici	spune
(mi)	dacă	daimo	zhmo	rozpovidaimo
(in si)	fi	da	aștepta	spune

• Formele personale ale verbului buti „a fi” nu sunt aproape niciodată folosite la timpul prezent. Au și forme arhaice: eu sunt, tu ești, ești, ești, ești, ești, duhoarea este „ Eu sunt , tu ești , el este , noi suntem , tu ești , ei sunt” . În limba modernă, forma prescurtată є „este” este folosită la toate persoanele (ocazional există „este”).
• La timpul viitor al verbului „a fi” tulpina d- este folosită cu desinențele AND conjugările; iar tulpina în sine este folosită pentru starea de spirit imperativă.
• În verbe precum rozpovisti, dopovisti „a spune, a raporta”, nu se formează acum o dispoziție imperativă separată (forme arhaice rozpovіzh, dopovіzh „spune, raportează”), iar persoana a treia plural este rar folosită ( rozpovіdat, addovіdat „va spune, raporta ”).
• Modalitatea imperativă a verbului „eat” (precum „spune”, „raporta”) este formată într-un mod neobișnuit: vechiul „j” (asociat cu iotarea proto-slavei * d ) în ele s-a transformat în „zh” ( їzhte „mănâncă” < їjte < ѣд + te ).

În limbile germanice

În limbile germanice, verbele neregulate includ verbe care diferă în regulile de formare a formelor de bază - preterit (timpul trecut simplu) și participiu trecut pasiv (sau supin ): în engleză Past Indefinite, Past Participle II, în germană Imperfekt și Partizip II . În literatura germană și scandinavă, este folosit termenul „verb puternic” ( german  starkes Verb ), ceea ce înseamnă nu orice „tărie” specială a acestor verbe, ci o schimbare puternică a tulpinii în timpul formării formelor.

Formele verbelor neregulate se formează după cum urmează:

1. Ablaut (schimbarea vocală rădăcină): ing. sw i m, sw a m, sw u m ; limba germana schw i mmen, schw a mm, geschw o mmen .
2. Utilizarea sufixelor și prefixelor nestandardizate: ing. do, d id , do ne cu normal -ed ; .
3. Coincidența diferitelor forme: ing. tăiat , tăiat , tăiat ; limba germana genesen , genas, genesen .

În engleză

În limba engleză, toate acele verbe sunt neregulate, formele de trecut simplu ( Past Indefinite (Simple) ) timp și/sau Participiu II ( Past Participle ) dintre care sunt excepții de la regula gramaticală generală pentru formarea acestor forme. Prin urmare, astfel de verbe, precum și formele lor corespunzătoare, sunt de obicei memorate.

Lista completă conține 218 de astfel de verbe (excluzând derivatele), dintre care 190-195 sunt utilizate pe scară largă. Există o tendință de a elimina verbele destul de rare din această listă prin înlocuirea formelor neregulate cu unele obișnuite.

În germană

Verbele neregulate (puternice) (unregelmäßige / starke Verben) în germană sunt numite toate verbele , formarea formelor temporare pentru care nu respectă regulile generale. Identificarea verbelor neregulate din germană, respectiv, se realizează prin reducerea infinitivului la formele principale - 3. Persoană singulară Indikativ Präsens (persoana a III-a singular la Präsens Indikativ), 1./3. Persoană singulară Indikativ Präteritum (persoana I sau a III-a singular la Präteritum Indikativ) și Partizip II (participiu al doilea). În cazuri rare, se folosește forma imperativă .

Există aproximativ 200 de verbe neregulate în germană, dintre care doar aproximativ 180 [3] [4] sunt utilizate pe scară largă . Acestea includ verbe auxiliare, puternice, modale și mixte. Toate au trăsături educaționale specifice care sunt diferite de formele verbale standard [5] .

În suedeză

Verbele neregulate în suedeză sunt toate verbe , formarea formelor de prezent, preterit și supin pentru care nu se supune regulilor generale. Există aproximativ 180 de verbe neregulate în suedeză. Acestea includ verbe puternice, auxiliare și modale.

În franceză

În franceză, verbele neregulate includ:

1. Verbe în -ir a căror tulpină la persoana I plural a indicativului prezent (forma 1P) nu se termină în -iss , precum și verbele fleurir și haïr ;
2. toate verbele în -re ;
3. toate verbele în -oir ;
4. -er aller și (r)envoyer verbe .

În franceză, există aproximativ 250 de verbe neregulate pentru care nu există o singură regulă de conjugare, așa cum se întâmplă în cazul a 1 sau 2 grupuri de conjugare, formele lor pot fi foarte diferite unele de altele. Verbele neregulate se încadrează în multe subgrupuri mici sau verbe individuale cu o conjugare specială.

În latină

Verbe neregulate ( lat.  verba anomala ) din limba latină cu abateri în infect [6] [7] :

1. sum, fuī, esum, futūrus, esse „a fi” și derivatul său antic:
   • possum, potuī, potum, posse „a putea”;
2. edō, ēdī, ēsum, ēsse (edere) „mănâncă, mănâncă”;
3. ferō, tulī, lātum, ferre „purta”;
4. fīo, factus sum, fierī „deveni, deveni”;
5. eō, īvī, itum, īre „a merge”;
6. volō, voluī, volum, velle „a vrea” și derivatele sale:
   • nōlō, nōluī, nōlum, nōlle „nu vreau”;
   • malō, māluī, mālum, mālle „alege, preferă”.

Neregula constă în păstrarea unor forme ale vechii conjugări atematice în aceste verbe [8] .

Greaca veche

• εἶναι „a fi”

• ἀκούω „Aud”: viitor ἀκούσομαι, aorist ἤκουσα (neregularitate din cauza lipsei sunetului [w])

clase de verbe după formarea bazei timpului prezent (n.v.)

I Conjugare

-corect:

• 1 baza n.v. la fel ca tulpina verbului;
• 2 baza n.v. format prin prelungirea sunetului vocal al tulpinii verbului;
• 3 baza n.v. se formează prin adăugarea sunetului τ la tulpina verbului;
• 4 baza n.v. se formează prin adăugarea sunetului ι la tulpina verbului.

- incorect:

• 5 (nazală) bază n. în. propagat prin sufixul -ν- [-αν-];
• 6 (inițial) bază n. în. distribuit prin intermediul sufixului -σκ- [-ισκ-];
• 7 (clasa ε) alternarea unei tulpini scurte și extinsă prin sufixul -ε- [-η-];
• 8 timpuri (clasa mixtă) sunt formate din tulpini derivate din rădăcini complet diferite (verbe supletive).

Note

1. ↑ Forma rusă veche a unității de persoană a II-a. h. să fie păstrat ca un arhaism în epopee ca parte a unei expresii stabile goy be good (fi sănătos).
2. ↑ Forma III persoană pl. h. esența a fost folosită în texte de stil livresc sau exaltat până la mijlocul secolului al XX-lea, iar în textele bisericești se regăsesc și astăzi: „Postul și privegherea și rugăciunea și milostenia și orice faptă bună făcută pentru De dragul lui Hristos sunt mijloace pentru a dobândi Duhul Sfânt al lui Dumnezeu.” „Convorbirea călugărului Serafim despre scopul vieții creștine”
3. ↑ A.V. Goynash . Germană: de la A la Z: „O listă alfabetică a verbelor neregulate de bază” . Preluat la 9 aprilie 2021. Arhivat din original la 16 mai 2021. (nedefinit)
4. ↑ A.V. Goynash . Germană: de la A la Z: „Lista verbelor neregulate de bază prin alternarea vocalelor rădăcină” . Preluat la 9 aprilie 2021. Arhivat din original la 3 martie 2021. (nedefinit)
5. ↑ A.V. Goynash . Germană: de la A la Z: Cum își formează formele verbele obișnuite? . Data accesului: 9 aprilie 2021. (nedefinit)
6. ↑ Yarkho V.N. și alții. Limba latină . - M . : Şcoala superioară, 1998. - S.  119 -133. — ISBN 5-06-003473-9 .
7. ↑ Sobolevsky S. I. Gramatica limbii latine. - M. : List New, 2003. - S. 105-112.
8. ↑ Tronsky I. M. Gramatica istorică a limbii latine . - M . : Indrik, 2001. - S.  265 -274. — ISBN 5-85759-136-8 .

Link -uri

• Tabel vocal cu verbe engleze neregulate Arhivat 30 iulie 2013 la Wayback Machine
• Tabelul verbelor neregulate în engleză Arhivat 6 martie 2013 la Wayback Machine
• Tabelul verbelor neregulate în germană Arhivat 19 noiembrie 2011 la Wayback Machine