Comparație dintre pronunțiile portughezei europene și braziliene

Există anumite diferențe între diferitele variante de portugheză modernă. Pronunția variantelor europene și braziliene este deosebit de diferită . Tabelul de mai jos arată pronunția sunetelor de bază în portugheza europeană și cele patru varietăți de portugheză braziliană. Regiunile braziliene sunt ordonate de la sud la nord.

Tabelul de pronunție comparativ
Arte grafice Portugalia Parana [1] Sao Paulo [2] Rio de Janeiro [3] [4] Bahia [5]
Vocale și semivocale
A ɑ (lovitură), ʌ (neaccentuat) ɑ ɑ ɑ ɑ
A ʌ ɐ ɐ ɐ A
e ɛ ɛ ɛ ɛ ɛ
ê e e e e e
e (lovitură) e / ɛ e e e ɛ
e (neaccentuat nu în ultima silabă) ɨ e e e ɛ
e (neaccentuat în ultima silabă) ɨ e  -??? i -/ i i
i i ( sau „j” în diftongi ) i ( sau „j” în diftongi ) i i ( sau „j” în diftongi ) i
o ɔ ɔ ɔ ɔ ɔ
o o o o o o
o o / ɔ (lovitură) , u (neaccentuat) o o ( sau u la sfârșitul cuvintelor ) o ( sau u la sfârșitul cuvintelor ) ɔ (sau u la sfârșitul cuvintelor)
u u ( sau w , în diftongi și triftongi ) ([ y ] - în Beira Baixa , în nordul Alentejo și în Azore) u ( sau w , în diftongi și triftongi ) u ( sau w , în diftongi și triftongi ) u ( sau w , în diftongi și triftongi ) u ( sau w , în diftongi și triftongi )
diftongi
ei ej ( sau ɐj în Lisabona ) e j e e j ei
ou ow ( sau o în sud) Au o o ou
Vocale nazale
ã, am, an, âm, ân ɐ̃ ɐ̃ , ɐŋ ɐ̃ ɐ̃ ɐ̃
em / em la sfârșitul unui cuvânt ẽj ( sau ɐ̃j în Lisabona ( ẽjẽj sau ɐ̃jɐ̃j în „têm”)) ejŋ e j e j
en, êm, em în mijlocul unui cuvânt e j
sunt, în, sunt, în ĩ în ĩ ĩ ĩ
om, pe, ôm, ôn, óm, ón õ pe Au õ õ
um, un, um, un ũ ũ ũ ũ
Diftongi nazale
o ɐ̃w (cu unele caracteristici în nord) ɐ̃w ɐ̃w ɐ̃w ɐ̃w
ãe ɐ̃j ɐ̃j ɐ̃j ɐ̃j ɐ̃i
õe õj õj õj õj õi
Consoane
b b ( sau β în nord ) b b b b
p p p p p p
qua, que, qui, quo kua, ke/kue, ki, kuo/ko kua, kue, kui, kuo kw kw ka, kue, ki, kuo/ko
ca, co, cu ka , ko , ku ka , ko , ku ka , ko , ku ka , ko , ku ka , ko , ku
ce, ci se , si se , si se , si se , si se , si
ç s s s s s
ga, go, gu ga , du- te , gu ga , du- te , gu ga , du- te , gu ga , du- te , gu ga , du- te , gu
ge, gi ʒe , ʒi ʒe , ʒi ʒe , ʒi ʒe , ʒi ʒe , ʒi
da, de, do, du da , de , do , du ( uneori ða , ðe , ðo , ðu în Lisabona ) da , de , do , du da , de , do , du da , dʒi , do , du da , de , do , du
di di ( uneori ði în Lisabona ) di di ( uneori dʒi , în São Paulo ) dʒi dʒi
ta, te, to, tu ta , te , to , tu ta , te , to , tu ta , te , to , tu ta , ʧi , to , tu ta , te , to , tu ( uneori ʧu )
ti ti ti ti ( uneori ʧi , în São Paulo ) ʧi ʧi
f f f f f f
v v ( sau β în nord) v v v v
l l sau ɫ la sfârșitul unei silabe l sau ɫ la sfârșitul unei silabe l sau w la sfârșitul unei silabe l sau w la sfârșitul unei silabe l sau w la sfârșitul unei silabe
m m m m m m
n n n n n n
r ( la începutul unui cuvânt ), rr r ( trad. ) sau ʀ ( urban ) r ʀ h h
r ( în interiorul cuvintelor: după prefixele latine ab , ob și sub , de exemplu obreptício , sau după l , n și s , de exemplu honra ) r ( trad. ) sau ʀ ( urban ) r r , ( sau ɹ , în interiorul statului  - aproape a abandonat) h h
r ( între vocale, în mijlocul unui cuvânt ) ɾ ɾ ɾ ɾ ɾ
r ( la sfârșitul unei silabe ) ɾ r r ( în Sao Paulo ); ɹ ( în interiorul statului ) h h
s ( inițială sau după consoane ), ss s sau ʂ în munți (?) s s s s
s ( între vocale ) sau în „obséquio” z sau ʐ în munți (?) z z z z
s ( la sfârșitul unei silabe ) ʃ s s ʃ ʃ
cap ʃ sau ʧ în munți(?) (practic a dispărut) ʃ ʃ ʃ ʃ
lh ʎ ʎ ( uneori j ) ʎ ʎ ( uneori j ) ʎ ( uneori j )
nh ɲ ɲ ɲ ɲ ɲ
h
pt, ct pt , ct sau t în unele cuvinte pt , ct pt , ct pt , ct pt , ct

Note

  1. Dialectul sulist
  2. dialectul paulistanu
  3. dialect carioca
  4. Dialectul Fluminense
  5. dialect bayanu