Grup de atac (RKKA)

Grupul de lovitură este un termen militar  istoric care s-a răspândit în știința militară sovietică în anii 30 ai secolului XX în timpul dezvoltării teoriei operațiunii în adâncime și a luptei în adâncime [1] [2] [3] .

În cadrul ideilor de atunci, grupul de lovitură era un element al ordinului de luptă al unităților de pușcă ale Armatei Roșii ( RKKA ) format pentru a da lovitura principală [1] [2] .

Istorie

Principalele prevederi privind organizarea grupurilor de șoc au fost consacrate în Regulamentul de luptă al Armatei Roșii, din 1927 [1] . De regulă, cea mai mare parte a mijloacelor de impact de foc și cel puțin două treimi din forțele de infanterie au fost alocate componenței grupului de lovitură în operațiuni ofensive ; restul forţelor şi mijloacelor au fost trimise grupului de deţinere [1] . De exemplu, un grup de lovitură divizional era alcătuit din cel puțin două regimente de puști care înaintau într-un eșalon [2] ; lățimea frontului ofensivei sale era de aproximativ 2-2,5 kilometri (uneori mai mult). În defensivă , grupul de lovitură a fost ținut în eșalonul doi și avea scopul de a distruge forțele inamice care au spart formațiunile defensive ale grupului de detenție. În unele situații, au fost create grupuri de grevă pentru a livra greve auxiliare în direcții secundare [3] . Structura organizatorică, misiunile de luptă și procedura de angajare a grupului de lovitură au fost reflectate pe deplin în PU 36 [2] .

Pe baza experienței de luptă din Marele Război Patriotic s- a ajuns la concluzia că ar fi nepotrivit să se împartă formația de luptă într-un grup de reținere și șoc [1] . În viitor, conceptul de grup de șoc a început să fie folosit pentru a se referi la trupele unui grup de șoc [1] .

Vezi și

• Grupul de șoc Selivaciov

Note

1. ↑ 1 2 3 4 5 6 Grup de lovitură // Enciclopedia militară sovietică . - Moscova : Editura militară a Ministerului Apărării al URSS , 1976. - T. 8. - S. 172.
2. ↑ 1 2 3 4 Grupul de lovitură // Enciclopedia militară / P. S. Grachev . - Moscova: Editura Militară , 2004. - T. 8. - S. 173. - ISBN 5-203-01875-8 .
3. ↑ 1 2 Grup de atac // Marea Enciclopedie Sovietică / V. A. Vvedensky. — ediția a II-a. - Marea Enciclopedie Sovietică, 1956. - T. 43. - S. 645. - 300.000 de exemplare.

Literatură

• Directiva comandantului-șef al trupelor direcției Sud-Vest către comandantul trupelor Frontului de Sud privind crearea și sarcinile grupului de șoc în vederea asigurării retragerii armatelor a 9-a și a XVIII-a, datată 14 august 1941.
• Direcția Operațională a Statului Major General al Armatei Roșii, Operațiunea armatelor 33 și 43 în direcția Vyazemsky.
• Comandamentul Frontului Voronej, Raportul Comandamentului Frontului Voronej, 12 aprilie 1943.