Tatăl Morder

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 2 septembrie 2019; verificările necesită 3 modificări .

Fa ́ thermo ́ rder ( germană Vatermörder - „paricid”) [1] [2] - un guler  înalt, strâns amidonat , cu capete ascuțite care ajung până la bărbie, pe cămașa unui bărbat [3] . A fost popular în 1804-1825, a revenit la moda masculină în 1910-1913 [4] . Astăzi, un astfel de guler se găsește și în îmbrăcămintea femeilor [5] .  

Potrivit etimologiei populare , fiul care s-a întors acasă s-a repezit să-și îmbrățișeze tatăl, care a intrat în ochi cu capătul ascuțit al unui astfel de guler și a murit în scurt timp [6] . Gulerul și-ar putea primi numele și pentru neplăcerile sale „de moarte” și etanșeitatea [7] [3] . Posesorul unui astfel de guler a demonstrat că nu trebuie să lucreze fizic [8] . În plus, la bărbații obezi, gulerul ascundea a doua bărbie - din acest motiv, a fost folosit în special de supraponderalul George al IV-lea . Un astfel de guler era legat cu un batic alb sau negru [9] .

Gulerul parricid a apărut în secolul al XIX-lea și a câștigat o popularitate deosebită în Imperiu , Biedermeier și perioada premartie (c. 1815-1848) [10] . Gulerele au atins cea mai mare dimensiune în anii 1820-1830. Cămășile cu guler răsturnat erau purtate atunci doar într-un cadru informal.

Note

  1. ↑ Elizabeth J. Lewandowski. Dicționarul complet de costume . - Scarecrow Press, 2011. - P.  559 . — 624 p.
  2. ↑ L. Kibalova, O. Gerbenova, M. Lamarova. Gulerele. — Enciclopedia ilustrată a modei. - Praga: Artia, 1986. - S. 399. - 608 p.
  3. ↑ 1 2 Marion Ohrendorf. Taschenlexikon der Mode-Begriffe. - Schlütersche, 2004. - S. 209. - 226 p.
  4. ↑ Ya. Nersesov. Călătorie în lume. Modă. - M. : OLMA Media Group, 2002. - S. 216. - 240 p.
  5. ↑ F. Volker Feyerabend, Frauke Ghosh. Moda - Forme und Stile der Mode: Vorlagen für Modedesign & zweisprachiges Nachschlagewerk. - Stiebner Verlag GmbH, 2008. - P. 113. - 338 p.
  6. ↑ Heike Olschansky. Taüschende Wörter: kleines Lexikon der Volksetymologien. - Reclam, 2004. - S. 152-153. — 262 p.
  7. ↑ Gesa C. Teichert. Mode, Macht, Männer: kulturwissenschaftliche Überlegungen zur bürgerlichen Herrenmode des 19. Jahrhunderts. - LIT Verlag Münster, 2013. - P. 165. - 297 p.
  8. ↑ Thomas Kühne. Männergeschichte, Geschlechtergeschichte: Männlichkeit im Wandel der Moderne. - Campus, 1996. - S. 106. - 234 p.
  9. ↑ Jürg Stockar. Zürich: Mode durch die Jahrhunderte. - Orell Füssli, 1974. - S. 181. - 200 p.
  10. ↑ Jiří Rak, Radim Vondráček, Lawrence Jenkins, Claudia Terenzi. Biedermeier: artă și cultură în Europa Centrală, 1815-1848. - Skira, 2001. - S. 193. - 268 p.