Oficialii Imperiului Tang

Oficialii Imperiului Tang - Dinastia  chineză Tang a condus un imperiu imens și dens populat și avea nevoie de un aparat administrativ puternic. Sub Tang, numărul funcționarilor a crescut de mai multe ori , în timp ce gradul de standardizare a funcției publice a atins cote fără precedent. Revenind la învățăturile lui Confucius , autoritățile Tang au încercat să dezvolte un sistem ideal de organizare a statului, care să poată rezolva toate problemele în mod regulat, dar acest lucru nu a putut fi realizat, iar în timpul domniei Tang, aparatul a avut să fie constant reformat, astfel încât acest articol să nu reflecte starea reală, ci idealizată, căzută în cronicile dinastice și alte izvoare.

Cuvântul oficial (guan, 官) ar trebui înțeles mai degrabă ca o „persoană de stat”, adică o persoană a cărei poziție este asociată cu puterea de stat, chiar dacă nu are anumite puteri de stat. Semnul apartenenței la această clasă era gradul (品), care a făcut ca o persoană să fie implicată în puterea imperială.

Societatea Tang

Întreaga populație a imperiului avea două state: liangren (良人) și jianren (賤人). Jianren - dependent personal, putea fi public și privat, diferă în înfrângere în drepturi și ocupație. Liangzhen - liber, au fost împărțiți în patru clase: shi - educat, călugăriță - fermieri, gong - artizani, shang - negustori.

Oficialii - guan erau o clasă specială de oameni.

Tipuri de posturi

• Zhishiguan (職事官) - poziții oficiale, inclusiv
  • Wu guan (武官) - gradele armatei
    • Weiguan (衛官) - grade de gardă
• Sanguan (散官) sunt poziții onorifice sau nominale.
• Xunguan (勳官) - posturi de premiu.
• Jue (爵) - titluri de nobilime.

Sistemul de clasare

Poziția unui soldat depindea de gradul de știft. Atât funcționarii, cât și lucrătorii auxiliari ai instituțiilor statului aveau grade, dar nu dobândeau drepturi de funcționari. Rangul ar putea fi principal (正) și însoțitor (從), iar pentru rangurile 4-9, de asemenea, mai mare (上) sau mai jos (下). Deci, 9 ranguri au fost împărțite în 30 de ranguri - jie (階).

Oficialii de rang înalt au primit „domeni de utilizare moștenită” (永業田).

Funcții de onoare (Xianguan)

Unele au fost oficiale, dar pe vremea Tang au încetat să mai fie astfel, altele au fost inițial onorifice. Au fost asociați cu o persoană, și nu cu un loc în sistemul de management.

Funcții onorifice civile

Toate funcțiile de onoare au fost înregistrate în statul Libu (吏部) - „unitate birocratică”, iar funcționarii de rangul al 4-lea și mai jos trebuiau să îndeplinească anumite sarcini acolo (livrarea acreditărilor și așa mai departe) 45 de zile pe an sau să plătească o răscumpărare la vistierie: 600 de monede pentru a 5-a și mai sus, 1000 pentru a 6-a și mai jos.

Funcții de onoare militare

Ei au fost printre rândurile lui Binbu  – „unitate militară”. Sub 4 grade servite în ture, în funcție de distanța locului de reședință față de capitală. Schimbarea a durat 3 luni. Cei care au trăit peste 3.000 de li din capitală au plătit doar despăgubiri. Huaihua da jiangjun și ghidul da jiangjun au servit alternativ în gardieni.

Posturi de atribuire (Xunguan)

Au fost înregistrați în Libu (吏部) - Unitatea Oficială, dar au fost chemați la Unitatea Militară pentru îndeplinirea sarcinilor, în funcție de locul de reședință. Dat pentru merit militar, nemoștenit. Pentru a primi o poziție de premiu, aveți nevoie de o distincție militară  - zhuan (轉), literal: cifra de afaceri, mișcare. Acumularea zhuanului depindea de mulți factori, cum ar fi raportul de putere pe câmpul de luptă, palmaresul, meritul părinților etc. Ei nu plăteau taxe, anual în toate districtele imperiului, listele de xunguan erau întocmite și trimise către capitala (în Khubu - curtea). Oamenii care aveau xionguan, împreună cu poziția, au primit o anumită cantitate de pământ pentru folosință perpetuă.

Știi

A ști (jue, 爵) a fost determinat numai de origine, cu excepția cazurilor în care împăratul a ridicat un reprezentant de un fel la un titlu.

Moștenire

Titlul era determinat de acordarea împăratului, rudenia cu titularul titlului, moștenirea.

Titlul a fost moștenit de dizi 嫡子 - fiul cel mare de la soția principală. Dacă dizi nu putea moșteni din anumite motive, titlul trecea la fiul cel mare al dizi, adică nepotul principal al titularului titlului. Dacă nu era nepot, atunci titlul trecea fratelui mai mic al lui dizi din aceeași mamă. Dacă nu era acolo, fiul moștenea de la concubină. Dacă nu era acolo, atunci cel mai mare dintre nepoți, apoi alți nepoți, apoi nepoți din concubine și așa mai departe, inclusiv strănepoți și stră-strănepoți. Niciodată succedat de frații titularului titlului. În lipsa moștenitorilor, moștenirea a fost lichidată. Dar dacă un aristocrat avea nepoți (fii de frați) care locuiau cu el, îl slujeau și se hrăneau din el, atunci aceștia erau recunoscuți ca moștenitori. Și dacă un aristocrat a murit în îndeplinirea îndatoririlor publice, atunci nepoții puteau pretinde moștenirea în orice caz.

Dacă aristocratul nu a avut timp să ia în stăpânire câmpul de folosință veșnică - yongyetian 永業田, moștenitorul său a primit doar jumătate din câmpuri, jumătate la vistierie.

Titluri masculine

Titluri feminine

Titlurile feminine nu au fost moștenite. Femeile aristocratice - mingfu (命婦) purtau cele mai înalte titluri interne (內) și externe (外).

Gongzhu (mai precis da zhangongzhu, cel mai probabil și restul) erau singurele femei cărora li se permitea să aibă propria lor administrație oficială, precum Wang. Administrația gongzhu (公主邑司, gongzhu și si ) a inclus patru persoane cu următoarele titluri:

• ling (令, șef care însoțește rangul 7 cel mai jos). Se ocupa de proprietatea, stocurile, câmpurile și grădinile moștenirii.
• cheng (丞, însoțitor al 8-lea cel mai jos rang).
• zhubu (主簿, registrator , al 9-lea rang de bază). El se ocupa de primirea veniturilor din moșii și de siguranța proprietății.
• lushi (錄事, însoțitor de registrator al 9-lea cel mai jos rang).

Restul concubinelor dubelor și oficialităților nu au primit ranguri.

Ocupație

O persoană a primit o funcție oficială și gradul oficial corespunzător în următoarele cazuri:

1. Transferul din statul auxiliar - liuwei (流外) - cei mai mici angajați din serviciul de stat în poziții fără clasă - la o poziție oficială de rang inferior.
2. Utilizarea dreptului de rudenie sau yin (陰).
3. Susținerea examenelor - keju .
4. Folosirea titlului de nobilime.
5. Utilizarea unei poziții premiate primite pentru merit militar.

Prin examene, se putea obține imediat admiterea - chushen (出身) în poziții de la a 9-a cea mai joasă escortă până la cel mai înalt rang 8 principal. Dar pentru a ocupa un post era nevoie și de promovarea examenelor de calificare (xuan, 選), care nu puteau fi promovate fără permis sau rang personal (de onoare, premii, aristocrați). După promovarea examenelor, candidatul a primit o ofertă pentru un post, putea refuza și cere schimbarea postului, de cel mult trei ori, mai mult - anularea examenului.

Utilizarea lui yin (陰, „umbră”)

Când folosește yin, candidatul a avut acces la examenele de selecție pentru post. Yin depindea de gradul de relație a candidatului cu deținătorul unui grad dintr-o funcție de serviciu sau onorifică, un titlu, rareori o poziție de premiu. Yin-ul primit dintr-o poziție de serviciu și o poziție de premiu a fost format conform unor reguli speciale. Yin-ul nu depindea de voința persoanelor, adică dreptul de yin era irevocabil. Doar săvârșirea de către „neprimitor” a unei infracțiuni împotriva „ne-datorului” a anulat yin-ul. Utilizarea yin-ului a consolidat privilegiile clasei birocratice și a contribuit la formarea dinastiilor birocratice. Yin a deschis admiterea (obținerea admiterii nu înseamnă obținerea unui post) pentru:

Xunguan (poziții premium) și aristocrați

Poziția de premiu primită pe câmpul de luptă ar putea fi folosită pentru a ocupa poziția oficială a gradului (diferite surse indică ranguri diferite). Titlurile aristocratice dădeau și acces la birou.

Rudele împăratului

În funcție de gradul de rudenie, aceștia ar putea aplica pentru poziții de la al 6-lea cel mai înalt rang principal până la al 8-lea cel mai jos rang însoțitor. Aceasta a vizat în principal rudele foarte îndepărtate și socrii familiei conducătoare. Înrudirea cu împăratul se baza și pe principiul „umbrei” – yin, dar era de o natură extraordinară.

Examene

Cei care au promovat cu succes examenele keju au primit o diplomă, care a deschis calea către examenele de selecție xuan (選), în funcție de rezultatele cărora se putea obține un post. Dacă un candidat a obținut o diplomă prin examen și a avut un raport juridic cu titularul gradului, atunci admiterea se însumau cu unele restricții. În general, un funcționar care a primit admiterea pe locul 9 cel mai jos în timpul examenului putea atinge cel mai înalt eșalon de putere după nu mai puțin de 60 de ani de serviciu impecabil. Toleranțe primite [10] :

Xuan (選, examene de calificare)

Cei care au primit admiterea în oricare dintre moduri au luat parte la xuan, care și-a asigurat postul.

Datoria de a le conduce era asupra libu (吏部) pentru serviciul public și asupra binbu (兵部) pentru armată. Comisia era formată din trei persoane: șeful (libu/binbu) și doi dintre asistenții săi.

Persoanele care au primit admitere, precum și cei care au servit deja, dar au fost concediați din diverse motive, au primit „xuanjie” (選解) în administrația locală sau la locul lor anterior de muncă. Xuanjie conținea o descriere a candidatului și a istoricului său (dacă a servit mai devreme), aceasta a fost emisă în a 5-a lună lunară. În a 10-a lună lunară, documentele au fost depuse la shangshusheng .

În funcție de serviciu, cerințele au fost făcute după următoarele criterii: fizic (important pentru militari), puritatea vorbirii, caligrafia , capacitatea de a demonstra. Dintre cei care erau potriviți, au fost aleși mai întâi „virtuoșii”, apoi talentați, apoi sârguincioși în munca anterioară. Cei care au promovat xuan au devenit candidați pentru postul - „zhu” (住). Ei au informat comisia despre preferințele lor și au primit o numire preliminară (擬). Au fost anunțate listele celor care au trecut xuan și au primit o numire preliminară. Candidatul putea schimba de trei ori locul serviciului viitor, dar nu mai mult (în caz contrar rezultatul i-a fost anulat). După acordul tuturor candidaților, aceștia au fost adăugați pe listă și trimiși la Shangshusheng și Menxiasheng , ai căror oficiali au combinat listele și le-au trimis împreună cu un raport împăratului. Candidații au primit un certificat pentru funcția de gaoshen (告身) sub forma unei etichete fu (符). După câteva ceremonii oficiale, oficialii și-au început atribuțiile.

În această formă, regulile pentru examene au fost stabilite de 669. La începutul Tang, „xuan” avea loc de trei ori pe an.

Caogong (考功, verificări de merit, recertificare)

Era obligatoriu ca toți oficialii în activitate să treacă un „test de merit” sau recertificarea, în fiecare an. Această îndatorire a fost atribuită șefilor instituțiilor (în lipsa acestora, adjuncților), care au întocmit un raport pentru fiecare dintre subalternii lor, descriind meritele, greșelile, „comportamentul și abilitățile”. La o anumită dată pentru fiecare loc, aceste rapoarte au fost trimise la shangshusheng (sediul guvernului). În același timp, în timp ce verificarea era în desfășurare, a fost posibilă trimiterea de rapoarte privind încălcările identificate sau meritele unui anumit funcționar.

Meritele unui funcționar au fost descrise cu ajutorul unui sistem stabilit de caracteristici. La început, virtuțile ar trebui să fie caracterizate folosind evaluări (în ordine descrescătoare): celebru moral (德義有聞), evident drept (清慎明著), cinstit și imparțial (公平可稱), niciodată obosit să lucreze cu sârguință (恪勤匪懈). Următorul pas a fost să descriem care dintre cele 27 de merite (最) îl deține anul acesta. Tipurile de merit depindeau de tipul muncii funcționarului, de exemplu: „7. gestionează cu pricepere departamentul, fiind atent la greșeli, se referă în principal la ofițerul gărzii imperiale ”și așa mai departe. Adică, un funcționar nu putea avea mai mult de 1 „merit” și până la 4 virtuți pe an.

Următoarele trebuiau evaluate:

• 1 merit și 4 virtuți - cel mai bun dintre cei mai buni,
• 1 merit și 3 virtuți - din cea mai bună medie,
• 1 merit și 2 virtuți - cel mai rău dintre cei mai buni,
• doar 2 virtuți - cele mai bune din medie,
• 1 virtute - cea mai bună din medie.

Oficialii medii și neglijenți au fost evaluați la discreția autorităților.

Această schemă exclude qinwang, oficialii din zhongshusheng și menxiasheng (două așa-numite birouri imperiale), oficialii metropolitani cu rangul al treilea, dudu și dudu (guvernatorii districtelor militare străine), șefii de districte (刺史), ambasadorii (使). Toți au prezentat împăratului rapoarte anuale despre activitățile lor.

Au fost depuse rapoarte separate și cu privire la personalul de serviciu al instituțiilor care ar putea merita un transfer către funcționari, mai ales dacă ar putea folosi chiar și un „yin” slab.

Oficialii de la rangul 6 și mai jos, dacă au trecut de 4 kaogun „de la mijloc la mijloc”, atunci au crescut cu un grad. Dacă aveau o notă „din cel mai bun din medie”, au urcat cu 2 grade, dacă au avut o notă „din cel mai bun, cel mai rău”, au urcat cu 3 grade. Medie, rău și bine s-au anulat reciproc, cele mai bune rateuri medii și cele mai bune anulate. Dar evaluarea „cel mai rău-cel mai rău” a dus la demisie. Trecerea de la al 6-lea la al 5-lea și de la al 4-lea la al 3-lea rang se făcea prin ordinul general al împăratului. Beneficii speciale au fost acordate șefilor de raioane cu o populație în creștere.

Împăratul putea să ridice și să coboare personal acest lucru, mai mulți și chiar toți funcționarii după bunul plac. S-au păstrat indicații ale promovărilor în masă, de exemplu, în 666/667, toți oficialii au fost promovați cu două trepte.

Modul de serviciu

Recreere

Aceasta include weekenduri și sărbători:

Audiente

Pentru toți oficialii care slujeau în Chang'an , audiența cu împăratul era o necesitate.

• În luna nouă și plină , toți oficialii orașului de rangul 9-6 veneau la tribunal pentru o audiență de „chaots’an” (朝參). Trebuiau să vină în pantaloni largi și o jachetă lungă „kusi” (褶). Dacă un oficial de acest rang a primit o „încadrare imperială” - „chichai” (敕差), atunci el, ca și cel mai înalt, a apărut la Feng și Fenjian.

• Oficiali mitropolitani de 1-5 ranguri apăreau zilnic la audiența imperială (參). Li s-au alăturat câțiva oficiali de rang redus, dar care dețin posturi extrem de responsabile. Au apărut toți oficialii, cu excepția celor care nu au putut părăsi serviciul în acea zi. Unii oficiali au venit cu carele împodobite cu sidef pe căpăstru și cu umbrele. Ei nu au putut să apară în timpul doliu pentru rudele lor cele mai apropiate. Oficialii din aceste ranguri au venit și la audiența „fenci” (奉辭), părăsind capitala pentru afaceri, revenind la audiența „fenjian” (奉見). În timpul încoronării împăratului și a altor ceremonii imperiale, oficialii capitalei din a 5-a și mai sus, precum și toți șefii districtelor, au trimis felicitări împăratului „biaoshu” (表疏), pe care împăratul nu le-a citit, dar a primit un raport despre existența lor.

• Militarii, precum și oficialii care lucrează în provincii, dar aflați în capitală, au fost la audiență în conformitate cu gradul lor. Ei nu au putut să apară în timpul doliu pentru rudele lor cele mai apropiate.

• Elevii liceelor ​​imperiale erau la audiență de 4 ori pe an, adică o dată pe sezon.

• Când împăratul a plecat și a intrat în capitală, toți oficialii l-au întâlnit / l-au escortat în afara porților orașului.

În cazurile de vreme rea, mai ales ploioasă, audiența a fost anulată.

Zile nelucrătoare

• Zilele eclipselor de soare erau considerate nefavorabile oricărei afaceri. Prin urmare, împăratul nu a făcut afaceri și toți funcționarii au venit doar la locurile lor de muncă, dar nu au lucrat.

• La moartea unei rude apropiate a împăratului, de asemenea a bunicului și bunica pe partea feminină, tatăl sau mama împărătesei, funcționar de rangul 1, împăratul a amânat toate treburile cu trei zile.

• Dacă o rudă îndepărtată a împăratului sau un oficial de rang înalt (2-5) a murit, împăratul nu a făcut afaceri în acea zi.

Ritualuri de respect

Arcurile erau strict codificate în funcție de rang.

Juniorul în grad cedează locul seniorului.

Escortă de onoare (lubu, 鹵簿)

O escortă înarmată era un privilegiu important pentru cei de rang înalt. O escortă a fost oferită tuturor oficialilor în serviciu de rangul al 4-lea sau mai mare, rangurile de onoare 2-1, junwang și mai sus, „er wanghou”, goguns. O escortă, ca cea de gradul 4, era asigurată și la: nunta/înmormântarea unui funcționar de rangul 5, nunta fiului cel mare al unui funcționar de gradul 3-1 sau orice gună. Deci escorta de prim rang ar putea fi formată din 361 de persoane.

Garda

Aristocrații și înalții oficiali au primit două tipuri de gărzi de stat: qinshi (親事, serviciu apropiat) și zhangnei (帳內, cei care se află în spatele baldachinului). Gardienii i-au luat pe fiii funcționarilor care împliniseră vârsta de 18 ani, locurile 6-7 pentru qinshi și 8-9 pentru zhangnei.

Pensionare (zhishi, 致什)

La împlinirea vârstei de 70 de ani, unui funcționar i s-a permis să se pensioneze cu jumătate din salariu pentru funcționarii de 1-5 grade, iar pentru 5-9 cu sănătate precară și certificare bună, li s-a acordat un sanguan - o funcție onorifică cu plată. Oficialii de rangurile 1-5 au înaintat împăratului o scrisoare de demisie, restul au fost trimiși la shangshusheng, unde au fost depuse într-un singur raport. Oficialii de 1-5 ranguri se puteau pensiona înainte de vârsta de 70 de ani dacă erau slabi și în exterior bătrâni.

Înmormântări de stat

Tradițiile asociate cu moartea erau foarte respectate în China medievală, așa că nu este surprinzător faptul că oficialii au primit privilegii postume care nu erau disponibile altor oameni. Așadar, tuturor funcționarilor și femeilor de palat li s-a permis să fie îngropați în haine birocratice. Privilegiile funerare au fost calculate pe baza funcției/rangului maxim, dar nu au fost cumulate. Dacă nu se specifică altfel, un funcționar se bucură de unele dintre privilegiile speciale ale gradului său și, în caz contrar, de privilegiile unui rang inferior.

Literatură

• Birocrația Rybakov V. M. Tang. Partea 1.: Geneza și structura . - Sankt Petersburg: Petersburg Oriental Studies, 2009. - 512 p. - (ORIENTALIA). - ISBN 978-5-85803-405-6 .
• Niida Noboru. Culegere de reglementări obligatorii supraviețuitoare Tang = To ryo shu i. — Tokyo, 1964.
• Ouyang Xu . New Tang History = 新唐書. - Beijing, 1975. - T. 1-20.
• Liu Xiu (劉昫). Vechea istorie Tang = 舊唐書. - Shanghai, 1936. - T. 446-475. — (Si bu bei yao (Lucrări alese în patru secțiuni ale literaturii)).

• Reglementări penale Tang cu precizări = Tang lu shu yi. - Shanghai, 1936-1939. - T. 775-780. — (Congshu jicheng).
• Materiale esențiale Tang = Tang hui yao. - Shanghai, 1936-1939. - T. 813-780828. — (Congshu jicheng).

• Rotours R., des. = Traite des Fonctionnaires et traite de l'Armee. — Leyde, 1947-1948. - T. 1-2.

Note

1. ↑ Tang tribut 石 este egal cu 2,08 litri
2. ↑ Tang qing este egal cu 384 ari .
3. ↑ V. M. Rybakov „Birocratia Tang. Partea 1.: Geneza și structura»
4. ↑ Tang qing este egal cu 384 ari
5. ↑ Tang qing este egal cu 384 ari.
6. ↑ Rabakov. birocrația Tang
7. ↑ 1 2 Conform „Tang Liu Dian” - principal. al 9-lea mare
8. ↑ Conform „Tang Liu Dian” - sopr. al 9-lea mare
9. ↑ Potrivit "Tang Liu Dian", care însoțește locul 9 cel mai înalt
10. ↑ „Xin Tang shu” juan 44. Ediția din 1977 are 1173 de pagini.
11. ↑ Tang Zhang 丈 - c. 3,11 metri
12. ↑ Chinezii, abolind sacrificiile umane, au îngropat oameni de lut în mormânt. Vezi Armata de teracotă