Steiger, Emil

Emil Steiger
Data nașterii 8 februarie 1908( 08.02.1908 ) [1] [2] [3]
Locul nașterii
Data mortii 28 aprilie 1987( 28-04-1987 ) [1] [2] [3] (vârsta 79)
Un loc al morții
Țară
Loc de munca
Alma Mater
Premii și premii Premiul Gottfried Keller [d] ( 1962 ) Premiul Sigmund Freud pentru proză științifică ( 1966 )

Steiger, Emil (germană: Emil Staiger) ( 8 februarie 1908 , Kreuzlingen  – 28 aprilie 1987 , Horgen ) a fost un profesor elvețian de studii germane la Universitatea din Zurich .

Biografie

După absolvirea liceului, Emil Steiger a studiat inițial teologia , dar apoi a trecut la filologia germană și clasică. După ce a studiat la Geneva , Zurich și München , și-a luat doctoratul la Zurich în 1932, cu o dizertație despre opera lui Annette von Droste-Hülshoff. Din 1932 până în 1934 a fost membru al Frontului Național ( Elveția ), de care s-a distanțat public în 1935. [5]

În 1934 și-a luat doctoratul la Universitatea din Zurich (abilitare) cu o disertație despre Schelling, Hegel și Hölderlin și a devenit lector privat de literatură germană la Universitatea din Zurich în același an . În 1943 a fost numit profesor. Importanța profesională a lui Steiger s-a bazat pe publicațiile sale larg apreciate Die Zeit als Einbildkraft des Dichters (1939), Fundamental Conceptions of Poetics (1946), The Art of Interpretation (1955) și în studiile sale în trei volume despre Goethe (1952–1959). .

În anii 1940, Steiger a devenit unul dintre cei mai respectați savanți literari de limbă germană. El a adus o contribuție semnificativă pentru a face din așa-numita interpretare imanentă a unei lucrări metoda principală în studiile germanice pentru o anumită perioadă de timp (deși el însuși a respins această caracterizare a metodei sale). În comparație cu concepte non-literare precum pozitivismul și istoria intelectuală, sociologia sau psihanaliza, el a susținut cerința de a se concentra asupra textelor literare în sine. Cât despre studiile literare, „cuvântul poetului, cuvântul însuși, nimic din ce se află undeva în spate, deasupra sau dedesubt”. Metoda de interpretare sensibilă, bazată pe text a lui Steiger, adesea descrisă ca „înțelegeți ce ne fascinează”, a devenit o marcă germană.

Gândirea lui Steiger este puternic influențată de filosofia lui Martin Heidegger , care influențează uneori stilul lingvistic. În special, conceptul existențial al lui Heidegger despre timp a fost încorporat în hermeneutica lui Steiger. În ciuda acestei afinități intelectuale, opiniile lor pot diferi din nou pe probleme detaliate. Duelul interpretativ al lui Steiger cu Heidegger pe ultimul rând al poemului Auf einer Lampe al lui Eduard Merike, care exprimă o atitudine diferită față de motivul vanitas (amintiți-vă moartea), a devenit cunoscut în cercurile germane specializate. „Dar ceea ce este frumos în sine pare fericit”, a înțeles Steiger în sensul de apariție simplă (tur video), iar Heidegger a înțeles asta ca o adevărată iluminare interioară (lucet).

Prelegerile sale de 11 ore, care au inspirat studenți din toată Europa, precum și publicul literar, au devenit cunoscute cu mult dincolo de Universitatea din Zurich. Steiger a fost, de asemenea, un traducător remarcat de limbi antice și moderne, care a tradus în germană pe Eschil , Sofocle , Euripide , Virgil , Tasso, Poliziano și Milton. Ca critic controversat de teatru și muzică și editorialist, a influențat viața culturală din Zurich timp de decenii.

În 1966, discursul lui Steiger la Zurich la ceremonia de decernare a premiului literar din Zurich a provocat controverse în cercurile literare. [6] . Într-un discurs intitulat „Literatura și publicul”, Steiger a exprimat o critică ascuțită a literaturii moderne, care, în special, Max Frisch , împreună cu alți literați, l-au atacat public . Acest scandal a aruncat o umbră asupra reputației lui Steiger și, treptat, faima lui a dispărut. Realizările sale de pionierat au fost din ce în ce mai uitate, deși printre elevii săi au apărut câteva nume binecunoscute:

Peter Sondi

Peter von Matt (succesor în 1976)

Bernhard Böschenstein

Carl Pestalozzi

Beda Allemann

Herman Burger

Adolf Muschg

Hans Staub

Jürg Amann

Elizabeth Endres

Gottlieb F. Hoepley

Mario Andreotti

Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Emil Steiger, în perioada 5 februarie – 29 mai 2008, Biblioteca Centrală din Zurich a găzduit expoziția „Admirat mult și certat mult – germanistul Emil Steiger (1908-1987)”. Moștenirea scrisă a lui Emil Steiger se află și în Biblioteca Centrală din Zurich .

Premii

Publicații

Literatură

Link-uri web

Note

  1. ↑ 1 2 Emil Staiger // Enciclopedia Brockhaus  (germană) / Hrsg.: Bibliographisches Institut & FA Brockhaus , Wissen Media Verlag
  2. ↑ 1 2 Emil Staiger // Babelio  (fr.) - 2007.
  3. ↑ 1 2 Arhiva Arte Plastice - 2003.
  4. ↑ Biblioteca Națională Germană , Biblioteca de stat din Berlin , Biblioteca de stat bavareza , Înregistrarea Bibliotecii Naționale din Austria #118752588 // Controlul general de reglementare (GND) - 2012-2016.
  5. ↑ Joachim Rickes (Hrsg.): Bewundert viel und viel gescholten. Der germanist Emil Staiger (1908-1987) . Würzburg 2009, S. 13 și urm.
  6. ↑ „In welchen Kreisen verkehren sie?” Emil Staigers berühmt-berüchtigte Rede von 1966 als Tondokument Arhivat 14 decembrie 2011 la Wayback Machine , NZZ Online , 10. iunie 2008, abgerufen am 4. ianuarie 2012.
  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii