Yuan (limba)

Yuan
nume de sine Kham muang
(yuan ,
ᨣᩴᩤᨾᩮᩥᩬᨦ);
[ kam˧ mɯːəŋ˧ ]
Țări Thailanda , Myanmar , Laos , Cambodgia
Regiuni Thailanda de Nord
Numărul total de difuzoare 6 milioane (1983) [1]
Clasificare
Categorie Limbile Eurasiei

familie thailandeză

ramură thailandeză grupul de sud-vest subgrupul de nord-vest
Scris Script thailandez , Lanna
Codurile de limbă
ISO 639-1
ISO 639-2
ISO 639-3 da din cap
Etnolog da din cap
IETF da din cap
Glottolog nort2740

Limba yuan (Yuan, nordul nord -stabilire ; taisk . ภาษา ถิ่น พายัพ พายัพ พายัพ ; rege. Phasa phyyap subțire ), Lanna ( Taisk . ล้านนา ), Kham Myiang (Yuan: ᨣᩴᩤᨾᩮᩥᩬᨦ, [ kam˧ mɯːəŋ˧ ], Thai .: คำ เมือง [ kʰam˧ mɯːəŋ˧ ]) este limba poporului Yuan care trăiește pe teritoriul statului acum dispărut Lanna . Yuan aparține familiei Tai-Kadai și este strâns înrudit cu Thai și Lao .

Vorbitorii consideră de obicei numele „yuan” peiorativ [2] , în loc de acesta, sunt folosite cuvintele „khon meang” (ฅนเมือง, xon˧ mɯːəŋ˧ ) și „lannathai”.

Thai, Yuan și Lao formează un continuum dialectal , ceea ce face dificilă determinarea limitelor distribuției lor. Este cel mai apropiat (la nivelul dialectelor aceleiași limbi) de limba Khyn în extremul est al Myanmarului .

Gramatică

Pronume

Pronumele pot fi omise după prima utilizare. Când vorbiți cu un interlocutor, pronumele „tu” poate fi omis. În plus, numele pot înlocui pronumele, inclusiv „I”.

Lanna scrisoare thailandeză Transliterare ÎN CAZUL ÎN CARE UN Traducere
ᨢ᩶ᩣ ข้า kha̋a kʰa̰ː˥˧ i (formal masculin)
ᨢ᩶ᩣᨧᩮᩢ᩶ᩣ ข้าเจ้า kha̋aja̋o kʰa̰ː˥˧tɕa̰w˥˧ i (feminin formal)
ᩁᩣ ฮา haa Ha eu (informal)
ᩁᩮᩢᩣ เฮา hao haw˧ noi
ᨲᩫ᩠ᩅ ตั๋ว tǔa tua˩˥ tu
ᨤᩥ᩠ᨦ ฅิง khing rude tu (informal)
ᨧᩮᩢ᩶ᩣ เจ้า ja̋o tɕa̰w˥˧ tu (formal)
ᨸᩮᩥ᩠᩶ᨶ เปิ้น poen pɤn˥˩ eu (formal), el/ea
ᨾᩢ᩠ᨶ มัน om om it (de asemenea nepoliticos „tu”)

Fonologie

Tonuri

Chiang Mai Yuan are șase tonuri fonemice : în creștere scăzută, medie scăzută, în scădere mare, medie înaltă, în scădere și în scădere mare în creștere [3] .

Ton Exemplu Fonem Pronunție Traducere
în creștere scăzută ขา /xǎː/ [xaː˩˦] picior
mediu-scazut ข่า /xàː/ [xaː˨˨] galangal
înalt descendent
glotalizat
ฃ้า /xa̋ː/ [X] ucide
mediu-înalt ฅา /xaː/ [xaː˦˦] mei de iarbă comutată
cădere ไร่ /hâjː/ [hajː˦˩] câmp uscat
înalt descendent-
crescent glotalizat
ฟ้า /fa/ [fa] cer

Consoane

Fonologia Yuan este mai aproape de Lao decât Thai datorită prezenței sunetului ɲ .

  labial labiodental Alveolar Alv.-pal. Palatal limba posterioară Glotal
nazal   [m]     [n]   [ɲ]   [ŋ]  
exploziv [p] [pʰ] [b]   [t] [tʰ] [d]     [k] [kʰ]   [ʔ] *
fricative   [f] [s]       [X]   [h]
africane       [tɕ]        
Aproximatorii   [w]           [j]  
Latură       [l]        
* O oprire glotală are loc în silabe cu o vocală scurtă și fără finală . Alofone

Secțiunea descrie în principal dialectul Nan al limbii Yuan [4] .

Fonem Alofon Context Exemplu ÎN CAZUL ÎN CARE UN Traducere
/b/ [b] iniţială บ่า /baa/ umăr
/d/ [d] iniţială ดอย /dɔɔj/ Munte
/p/ [p] iniţială ป่า /paa/ pădure
[p̚] final อาบ /ʔap/ baie
[p.m] final șoc บ่หลับ /bɔ̀ lǎp/ stai treaz
/t/ [t] iniţială ตา /tǎa/ ochi
[t̚] final เปิด /pə̀ət/ deschis
[tn̩] final șoc บ่เผ็ด /bɔ̀pʰět/ nu picant (azime)!
/k/ [k] iniţială กา /kǎa/ cioară
[k̚] final ปีก /piik/ aripă
[kŋ̩] final șoc บ่สุก /bɔ̀ sǔk/ necoaptă!
/X/ [X] înaintea vocalelor mijlocii și spate-lingvistice แขก /xɛ̀ɛk/ oaspetele
[ç] înaintea vocalelor anterioare ฅิง /xiŋ/ tu
/s/ [s] iniţială ซาว /saaw/ douăzeci
[ɕ] sub stres สาทุ /sǎa.túʔ/ exact, clar
/h/ [h] nu între vocale ห้า /ha̋a/ cinci
[ɦ] între vocale ใผมาหา /pʰǎj maa hǎa/ cine a venit?
/nɯ̂ŋ/ [m̩] dupa labiala ฅืบนึ่ง /xɯ̂ɯp nɯ̂ŋ/ din nou
[n̩] după exploziile alveolare แถมขวดนึ่ง /tʰɛ̌m xùat nɯ̂ŋ/ încă o sticlă
[ŋ̩] după exploziile alveolare แถมดอกนึ่ง /tʰɛ̌m dɔ̀ɔk nɯ̂ŋ/ altă floare

Dicţionar

Yuan are o mulțime de vocabular comun cu thailandeză, în special în terminologia științifică, care are o mulțime de sufixe și prefixe împrumutate din sanscrită și pali .

Cuvintele thailandeze din tabelul de mai jos sunt în stânga, iar cuvintele în yuan sunt în dreapta.

Diferențele de sunet

Literary Thai nu are o consoană nazală palatală .

  • ยาก→ ยาก(/jâːk/ → /ɲâːk/, complex)
  • ยุง→ ยุง(/juŋ/ → /ɲuŋ/, țânțar)
  • ยาว→ ยาว(/jaːw/ > /ɲaːw/, lung)

Literary Thai nu are un ton ridicat de cădere.

  • บ้าน→ บ้าน(/bâːn/ → /ba̋ːn/, casă)
  • ห้า→ ห้า(/hâː/ → /ha̋ː/, cinci)
  • เจ้า→ เจ้า(/tɕâw/ → /tɕa̋w/, tu, tu, maestru)

Diferențele lexicale

  • ยี่สิบ → ซาว (/jîː sìp/ → /saːw/, douăzeci)
  • พูด → อู้ (/pʰûːt/ → /űː/, a vorbi)
  • พี่ชาย → อ้าย (/pʰîː tɕʰaːj/ > /ʔa̋ːj/, fratele mai mare)

Cuvinte similare

Diferențele de tonuri

  • หนึ่ง → นึ่ง (/nɯ̂ŋ/, unu)
  • หก → ฮก (/hók/, șase)
  • เจ็ด → เจ๋ด (/tɕět/, șapte)
  • สิบ → ซิบ (/síp/, zece)
  • เป็น → เป๋น (/pěn/, a fi)
  • กิน → กิ๋น (/kǐn/, mănâncă, mănâncă)

Unele cuvinte diferă într-un singur sunet și ton. În multe cuvinte, inițiala ร (/r/) este pronunțată ca ฮ (/h/):

  • ร้อน → ฮ้อน (/rɔ́n/ → /hɔ́n/, fierbinte)
  • รัก → ฮัก (/rák/ → /hák/, dragoste)
  • รู้ → ฮู้ (/rúː/ → /húː/, știu)

Consoanele aspirate devin neaspirate:

  • เชียงราย → เจียงฮาย (/tɕʰiaŋ raːj/ → /tɕiaŋ haːj/, orașul și provincia Chiang Rai )
  • คิด → กึ๊ด (/kʰít/ → /kít/, a gândi)
  • ช้อน → จ๊อน (/tɕʰɔ́n/ → /tɕɔ́n/, lingură)
  • ใช้ → ใจ๊ (/tɕʰáj/ → /tɕáj/, folosiți)
  • พ่อ → ป้อ (/pʰɔ̂/ → /pɔ̂/, tată)
  • ทาง → ตาง (/tʰaːŋ/ → /taːŋ/, cale)

Dacă o consoană neaspirată este urmată de ร (/r/), atunci este aspirată:

  • โกรธ → โขด (/kròːt/ → /kʰòːt/, rău, a fi rău)
  • ประเทศ> ผะเตด (/praʔtʰêːt/ → /pʰaʔtêːt/, țară)
  • กราบ> ขาบ (/kràːp/ → /kʰàːp/, răsturnare)

Alte:

  • ให้ → หื้อ (/hâj/ → /hɯ̋/, da; permite)

Scrierea

Note

  1. Lewis, M. Paul (2009), Ethnologue: Languages ​​​​of the World (16 ed.), SIL International , < http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code=nod > 
  2. Shiv Shanker Tiwary și PS Choudhary. Enciclopedia Asiei de Sud-Est și a  triburilor sale . Anmol Publications Pvt. Ltd (2009). Preluat: 15 decembrie 2012.
  3. Gedney, William J. și Thomas J. Hudak. Tai Dialect Studies a lui William J. Gedney: glosare, texte și traduceri. Ann Arbor, MI: Centrul pentru Studii din Asia de Sud și de Sud-Est, Universitatea din Michigan, 1997. Tipărire.
  4. Hundius, Harold. Phonologie und Schrift des Nordthai. Marburg: Deutsche Morgenländische Gesellschaft;, 1990. Tipărire.
  • Khamjan, Mala. Dicţionar Kham Mueang . Chiang Mai: Bookworm, 2008. ISBN 978-974-8418-55-1 .