Uvula sau uvula palatină ( lat. uvula ) este un mic proces conic al marginii posterioare a palatului moale, format din țesut conjunctiv . La oameni și la unele alte primate , este situat deasupra rădăcinii limbii. Uvula are propriile sale fibre musculare și este acoperită cu o membrană mucoasă [1] .
Uvula joacă un rol crucial în formarea sunetelor vorbirii, în special a consoanelor uvulare , articulate prin lovirea uvulei palatine pe peretele din spate al nazofaringelui . O trăsătură de vorbire care se manifestă prin înlocuirea sunetului alveolar normativ [r] cu un uvular [ʁ], [ɣ] sau chiar un stop glot [ʔ] se numește „ rotacism ” sau „burr”.
Inflamația uvulei se numește uvulită ( lat. uvulită ) [2] . Unii oameni au unele anomalii în dezvoltarea uvulei, de exemplu, dublarea ( lat. uvula bifidă ) sau scindarea. La persoanele cu HPV , procesele în formă de con pot apărea pe uvulă asociate cu infecția sa directă prin microleziune (de exemplu, după o durere în gât sau o răceală) [3] .