| Operă | |
| Asta fac toate femeile sau școala îndrăgostiților | |
|---|---|
| Così fan tutte, ossia La scuola degli amanti | |
| Afiș din 1790 | |
| Compozitor | Wolfgang Amadeus Mozart |
| libretist | Lorenzo Da Ponte |
| Limba libreto | Italiană |
| Sursa complot | poveste adevarata |
| Gen | opera buffa |
| Acțiune | 2 actiuni |
| Anul creației | 1789-1790 |
| Prima producție | 26 ianuarie 1790 |
| Locul primei spectacole | Burgtheater , Viena |
| Scenă | Napoli |
| Fișiere media la Wikimedia Commons | |
„La fel și toate femeile, sau școala îndrăgostiților” [K 1] ( italiană: Così fan tutte, ossia La scuola degli amanti ; K.588 ) este o operă buffa de Wolfgang Amadeus Mozart în italiană în două acte. Libretul lui Lorenzo da Ponte , care a scris și libretul pentru Le nozze di Figaro și Don Giovanni de Mozart . Opera a avut premiera la 26 ianuarie 1790 la Burgtheater din Viena .
Opera nu doar că ocupă unul dintre primele locuri în ceea ce privește numărul de producții (364 de producții și locul 15 pentru 2015 conform Operabase [1] ), dar are și un număr imens de titluri în diferite limbi. În Germania, a mers ca „Who Won the Bet?”, „Revenge of the Girls”, „Partizani” și cu încă o duzină de titluri, la Metropolitan Opera ca „Women Like This”, în Anglia – „Quit for a Favor”. „, în Danemarca se numea „Evadare din mănăstire”, iar în Franța – „muncitor chinez” și „Munca iubirii s-a pierdut” [2] .
Scurtul titlu rusesc al operei - „Toată lumea face așa” - se traduce în italiană. Così fan tutte , tot trei cuvinte. Totuși, tutte este folosită numai cu genul feminin (cu masculinul - tutti ), iar o traducere mai exactă ar fi „Așa fac toate femeile”. În enciclopediile prerevoluționare sovietice și rusești, opera se numea „Toți sunt așa, sau Școala îndrăgostiților” [3] [4] ; De remarcat că în ortografia de dinainte de reformă titlul „Toți sunt la fel” [5] conține o indicație a genului feminin ( ei - m.r., oni - f.r. ), precum originalul italian.
Inițial, comanda pentru operă a fost destinată lui Antonio Salieri , care, după ce a început deja lucrul, a abandonat-o curând. Apoi, în august 1789, o comisie de la împăratul Iosif al II-lea , încurajată de succesul berlinez al lui Le nozze di Figaro , ia revenit lui Mozart. Motivul libretului a fost o poveste scandaloasă care a avut loc la Viena cu puțin timp înainte. Lui Mozart i s-a oferit o taxă destul de mare (200 de ducați ) și Mozart nu a avut cum să refuze.
Potrivit muzicologului american John Platov, intriga operei este similară cu cea a operei lui Antonio Salieri Peștera lui Trofonio : „Acest complot cu schimbul unui partener se repetă în“ All Women Do This. Astfel, există ceva adevăr în presupunerea că, cel puțin parțial, ideea din „Așa fac toate femeile” este împrumutată din opera lui Salieri „Peștera din Trofonio”, există ceva adevăr .
Eroul operei, Don Alfonso, este un „bătrân”, dar este de remarcat faptul că în secolul al XVIII-lea, când tot ceea ce este tânăr, copilăresc imatur [7] iese în prim-plan, un bărbat de puțin peste 30 de ani putea să fie numit și un bătrân: „este bătrân: imaginați-vă, are cel puțin treizeci și șase de ani ”, spune una dintre eroinele unui roman popular de atunci despre logodnicul ei [8] .
În timpul nostru, o distribuție rară a cuplurilor după voci ( tenor - mezzo-soprano , bariton - soprano ) a devenit mai puternică în practica teatrală. Compoziția originală este însă trei soprane, un tenor și doi bași (în muzica vocală, baritonul a fost adăugat la tenor și bas abia la mijlocul secolului al XIX-lea), iar în ansambluri linia lui Guglielmo este situată sub linia de Don Alfonso.
Aria lui Ferrando „Ah lo veggio, quell'anima bella” (N. 24) este atât de greu de interpretat încât este interpretată foarte rar, nu doar în spectacole, ci chiar și în înregistrările audio de studio.
Premiera a avut loc la Burgtheater din Viena pe 26 ianuarie 1790. Opera a fost primită la rece și a rulat doar de zece ori.
La premieră au fost prezenți Adriana Ferrarese (Fiordiligi), Louise Villeneuve (Dorabella), Francesco Benucci (Guglielmo), Vincenzo Calvesi (Ferrando), Francesco Bussani (Don Alfonso) și Dorothea Bussani (Despina).
În timpul vieții lui Mozart, opera a fost interpretată doar la Viena și Praga .
| Transportul | Voce | Interpret la premiera din 26 ianuarie 1790 (Dirijor: Wolfgang Amadeus Mozart ) |
|---|---|---|
| Fiordiligi, doamna din Ferrara, care locuiește în Napoli, sora lui Dorabella | soprană | Adriana Ferrarese |
| Dorabella, doamna din Ferrara, care locuiește în Napoli, sora lui Fiordiligi | Coloratura mezzo-soprano | Louise Villeneuve |
| Guglielmo, ofițer, iubit de Fiordiligi | bariton | Francesco Benucci |
| Ferrando, ofițer, iubitul Dorabelei | tenor | Vincenzo Calvesi |
| Despina, slujba lui Fiordiligi si Dorabella | soprană | Dorothea Bussani |
| Don Alfonso, vechi filozof | bas | Francesco Bussani |
| Cor: soldați, servitori, marinari | ||
Tinerii ofițeri Guglielmo și Ferrando se laudă cu virtuțile surorilor lor iubite Dorabella (amanta lui Ferrando) și Fiordiligi (amanta lui Guglielmo), lăudându-le loialitatea. Don Alfonso nu crede în fidelitatea femeilor și se oferă să-și pună iubiții la încercare pentru un pariu. În așteptarea unei victorii rapide, tinerii sunt de acord.
Don Alfonso le informează pe surorile că pretendenții lor au fost chemați la război. Îndrăgostiții își iau rămas bun unul de la celălalt în lacrimi.
Don Alfonso, aducând sprijinul servitoarei surorilor Despina, aduce în casa fetelor tineri albanezi, care sunt de fapt Guglielmo și Ferrando deghizat. Încep să „le pese invers”: Guglielmo - pentru Dorabella, Ferrando - pentru Fiordiligi. Surorile, furioase, le dau afară. Nu lasă fetele în pace. Pretinzând că sunt pe moarte, ei cer ajutor imediat sub forma unui sărut. Cu toate acestea, înșelăciunea este dezvăluită, iar Don Alfonso este din nou învins.
Între timp, rămase singure una cu cealaltă, fetele îi mărturisesc Despinei că le plăceau tinerii, în timp ce Dorabella îi plăcea pe Guglielmo, iar Fiordiligi - Ferrando. Despina îi convinge să meargă la întâlniri - de ce să-și piardă anii tineri, pentru că pețitorii lor este puțin probabil să le fie credincioși în război.
În timpul unei plimbări în parc, Guglielmo își declară dragostea pentru Dorabella, iar ea îi acceptă dragostea. Dar Fiordiligi continuă să-și aștepte logodnicul, mărturisirea lui Ferrando este respinsă.
Fiordiligi este gata să fugă din oraș din sentimentele ei, dar în ultimul moment cedează persistenței lui Ferrando. Fetele sunt de acord să se căsătorească astăzi și să-i urmeze pe „albanezi” în patria lor.
Deghizată în notar, Despina semnează contracte de căsătorie, dar în acel moment se aud zgomotele unui marș militar. „Albanezii” dispar, iar mirii „întors din război”. Văzând contractele, își acuză iubiții de infidelitate, dar Don Alfonso, care nu vrea răul pentru tineri, îi împacă, argumentând că „toate femeile fac asta” și cel mai bun mod de a-ți păstra iubita este să nu te despart de ea.
Partitura lui Mozart include:
Bas continuu:
Actul I
Actul II
(Solistii sunt dati in urmatoarea ordine: Fiordiligi, Dorabella, Guglielmo, Ferrando, Despina, Don Alfonso)
| Opere de Wolfgang Amadeus Mozart | |||
|---|---|---|---|
| |||