Acid P-cumaric

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 26 decembrie 2020; verificările necesită 2 modificări .
Acid P-cumaric
General

Nume sistematic
(2E)-3-(4-hidroxifenil)prop-2-acid enoic
Chim. formulă C9H8O3 _ _ _ _ _
Proprietăți fizice
Masă molară 164,16 g/ mol
Proprietati termice
Temperatura
 •  topirea 210-213°C
Clasificare
Reg. numar CAS 501-98-4
PubChem
Reg. numărul EINECS 610-511-6
ZÂMBETE   C1=CC(=CC=C1\C=C\C(=O)O)O
InChI   InChI=1S/C9H8O3/c10-8-4-1-7(2-5-8)3-6-9(11)12/h1-6,10H,(H,11,12)/b6-3+NGSWKAQJJWESNS-ZZXKWVIFSA-N
CHEBI 32374
ChemSpider
Datele se bazează pe condiții standard (25 °C, 100 kPa), dacă nu este menționat altfel.

Acid para -cumaric - acid hidroxicinamic , un derivatorganic hidroxil al acidului cinamic . Există trei izomeri ai acidului cumaric: acidul o (orto)-cumaric, acidul m (meta)-cumaric și acidul p (para)-cumaric, care diferă prin poziția hidroxilului pe grupa fenil. p -Acidul cumaric este cel mai comun în natură, poate fi sub formă trans - și cis - .

Solid cristalin, ușor solubil în apă, solubil în etanol și dietil eter .

În natură

În produse

Acidul p -cumaric se găsește într-un număr de plante comestibile, inclusiv alune, roșii, morcovi, busuioc și usturoi. Fasolea marina este cea mai bogată sursă de acest acid printre fasolea obișnuită [1] . Se găsește în vin și oțet [2] , în boabele de orz . [3]

Împreună cu polenul vegetal, intră în miere. [patru]

Derivate

Glicozidele acidului p - cumaric se găsesc în pâinea care conține semințe de in [5] .

Esterul acidului p -cumaric se găsește în ceara de carnauba .

Biosinteza

Este sintetizat din acidul cinamic prin acțiunea enzimei dependente de P450 4-hidrolaza acidului cinamic (C4H).

  

De asemenea, este produsă din L - tirozină prin acțiunea tirozin-amoniu-liazei (TAL).

  + NH3 + H +

Vezi și

Note

  1. Luthria, Devanand L.; Pastor-Corrales, Marcial A. (2006). „Conținutul de acizi fenolici din cincisprezece soiuri de fasole uscată comestibilă (Phaseolus vulgaris L.)”. Journal of Food Composition and Analysis . 19 (2-3): 205-211. DOI : 10.1016/j.jfca.2005.09.003 .
  2. Carrero Galvez, Miguel; Garcia Barroso, Carmelo; Perez-Bustamante, Juan Antonio. Analiza compușilor polifenolici din diferite mostre de oțet  (engleză)  // Zeitschrift für Lebensmittel-Untersuchung und -Forschung : journal. - 1994. - Vol. 199 . - P. 29-31 . - doi : 10.1007/BF01192948 .
  3. Quinde-Axtell, Zory; Baik, Byung-Kee. Compușii fenolici ai cerealelor de orz și implicațiile lor în decolorarea produselor alimentare  //  Journal of Agricultural and Food Chemistry : jurnal. - 2006. - Vol. 54 , nr. 26 . - P. 9978-9984 . doi : 10.1021 / jf060974w . — PMID 17177530 .
  4. Mao, W.; Schuler, M.A.; Berenbaum, MR Constituenții mierii reglează genele de detoxifiere și imunitate la albinele vestice Apis mellifera   // Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America  : journal. - 2013. - Vol. 110 . - P. 8842-8846 . - doi : 10.1073/pnas.1303884110 . — PMID 23630255 .
  5. Strandås, C.; Kamal-Eldin, A.; Anderson, R.; Åman, P. Phenolic glucosides in pain containing flaxseed  (neopr.)  // Food Chemistry. - 2008. - T. 110 , nr 4 . - S. 997-999 . - doi : 10.1016/j.foodchem.2008.02.088 .