Riddles Wisely Expounded ( Copilul 1 , Roud 161 [1] ) este o baladă populară engleză . Francis James Child în colecția sa oferă patru versiuni ale acesteia. Cel mai vechi manuscris care conține textul baladei, așa-numitul Rawlinson MS , a fost creat înainte de 1448 [2] . Prima ediție tipărită a baladei este o fată ilustrată (foaia lubochny), emisă la sfârșitul secolului al XVI-lea - începutul secolului al XVII-lea. Acest lubok a fost popular și a fost retipărit de două ori. De asemenea, balada a fost inclusă în colecția „Pille to Melancholy”. Mai târziu, colecționari de folclor precum William Motherwell și Davis Gilbert au înregistrat alte versiuni ale baladei care există în tradiția orală [3] .
În folclorul danez, balada este cunoscută ca „Sven Nordmand” [4] .
Trei surori iubesc același cavaler, fără a-i refuza ospitalitatea, dar doar cea mai mică dintre ele vrea să se căsătorească cu el. Cavalerul îi întreabă ghicitori, promițându-i că se va căsători cu ea dacă le rezolvă. Cea mai mică dintre surori dă răspunsuri la toate întrebările cavalerului, iar lucrurile se îndreaptă spre nuntă. În alte versiuni ale baladei, răspunsurile corecte dezvăluie natura diavolească a potențialului mire [3] [4] .
Ploturile în care apar probele de ghicitori sunt de origine antică și sunt prezente, de exemplu, în folclorul germanic, celtic, slav și romanic. O baladă irlandeză din secolul al XII-lea povestește despre Greydhna, care a rezolvat 32 de ghicitori ale lui Fionn (asemănătoare ca natură cu metaforele prezente în balada engleză) și i-a devenit soție. Ghicitorile ca test apar într-o altă baladă engleză - „ Regele Ioan și Episcopul ” ( ing. Regele Ioan și Episcopul ; Copilul 45) [3] .
La fel de populară în arta populară este și povestea în care un cavaler sau un rege se căsătorește cu cea mai mică dintre cele trei surori - A. S. Pușkin a folosit acest motiv în „ Povestea țarului Saltan ” [3] .
Traducerea baladei în rusă a fost realizată pentru prima dată de S. Ya. Marshak în 1946 și publicată sub titlul „Trei fete și un cavaler”. Marshak a folosit pentru traducere colecția de poezii pentru copii Come Hither (Londra, 1941), unde textul baladei era prezent într-o formă adaptată. Așa se explică diferențele cu originalul, dintre care cel mai semnificativ este că în adaptare cuvintele „jennifer jentle și rosemaree”, comparând fetele cu un arbust veșnic verde și rozmarin parfumat, au fost transformate în trei nume - Jennifer, Gentle și Rosemary [3] ] .