Autobiografie (Linnaeus)

„Notele proprii ale lui Carl Linnaeus despre el însuși cu note și adăugiri” [3] , sau, mai des, pur și simplu „Autobiografie” [3] ( Swed. Egenhändiga anteckningar af Carl Linnæus om sig sjelf : med anmärkningar och tillägg ), este autobiografia lui Carl Linnaeus (1707-1778), un naturalist și medic suedez remarcabil , compilat de elevul său Adam Afzelius pe baza „notițelor scrise de mână” ale profesorului său. În total, Linné a scris cinci autobiografii, dar cea mai importantă și mai completă dintre ele este tocmai lucrarea întocmită de Afzelius [3] .

După cum a scris Evgeny Bobrov , biograful rus al lui Carl Linnaeus, Adam Afzelius, după ce a pregătit această carte, „și-a câștigat pe bună dreptate recunoștința generațiilor ulterioare de naturaliști” [3] . În prefața ediției germane, profesorul Carl Rudolphi a lăudat cartea și a scris că trebuie citită de fiecare tânăr care nu vrea să moară de mediocritate [4] .

Istoricul creației

„Însemnări de mână” despre evenimentele vieții sale Linné a scris de mulți ani, fixând în aceste note atât evenimentele vieții sale, cât și gândurile sale cu privire la scrierile sale și ale altora. După o hemoragie cerebrală în 1774, în urma căreia a fost parțial paralizat, iar mai târziu, după ce și-a revenit, încă se simțea bolnav, aproape că a încetat să scrie înregistrări în jurnal. Ultima intrare se referă la 1776. Linnaeus scrie (la persoana a treia) că „șchiopătează, cu greu poate merge, vorbește indistinct, cu greu poate scrie”, iar cu noi studenți veniți la el din Danemarca și Germania , „abia putea vorbi”. În aceeași intrare, el relatează că „ împărăteasa rusă l-a înmânat ca membru de onoare al Academiei Imperiale de Științe cu o medalie de aur cu ocazia păcii cu turcii ...”, iar el însuși i-a cerut regelui suedez demiterea . , dar și-a dorit ca Linné să rămână „pentru onoarea Academiei , deoarece nu există persoane mai respectate în ea ”și și-a dublat salariul... [3] [5]

Adam Afzelius (1750-1836), profesor la Universitatea din Uppsala , fiind unul dintre ultimii studenți ai lui Linné din timp, și-a ajutat profesorul cu lucrări în timpul vieții. După moartea lui Linné, Afzelius a continuat să predea la Universitatea din Uppsala, iar în 1792 a plecat într-o expediție în Africa (în special, în Sierra Leone ), apoi a fost secretar al ambasadei Suediei la Londra . Revenit la Universitatea din Uppsala, a predat din nou [6] . Pregătind pentru publicare materialele pe care le avea la dispoziție legate de Linné, s-a angajat în clasificarea, adăugarea și comentarea acestora; în plus, a scris o prefață extinsă [7] la aceasta .

Cartea a fost publicată în 1823 la Uppsala în suedeză . În 1826, a fost publicată traducerea sa în germană [3] , a cărei prefață a fost scrisă de celebrul zoolog și botanist Carl Asmund Rudolphi [8] . Potrivit lui Rudolphi, Afzelius era împotriva publicării cărții: i s-a părut că Linnaeus s-a arătat în paginile autobiografiei sale ca o persoană foarte vanită. Această vanitate însă, după Rudolphi, este atât de bună, încât nu poate înșela pe nimeni [9] .

Cuprins

Cartea începe cu o introducere extinsă scrisă de Adam Afzelius [7] . „Prima parte” conține materiale biografice și de jurnal legate de Linnaeus, o listă de 21 de lucrări ale lui Linneu cu o scurtă descriere a fiecăreia, precum și o listă de 27 de articole de „merit și contribuție la știință”; iată o listă a celor cu care Linné a corespondat în timpul vieții sale. Aceeași parte conține o recenzie comică de către Linnaeus despre botanisti (în mare parte contemporani); i-a clasat de sus în jos ca membri ai Florae officiarii („Ofițerii Corpului Florei”). S-a pus în fruntea acestei „trupe”, atribuindu-și gradul de general, al doilea este Bernard de Jussieu cu gradul de general-maior, apoi - „colonelii” Albrecht von Haller , Jan Frederick Gronovius , Adrian van Rooyen și Konrad . Gesner [10] [11 ] .

A doua parte conține alte „însemnări de mână” ale lui Linné, comentariile sale asupra propriilor scrieri, protocoale ale Facultății de Medicină a Universității din Uppsala, precum și câteva scrisori [12] . Cartea include, de asemenea, doi arbori genealogici ai lui Carl Linnaeus și șase foi ilustrate [13] .

Ediții

Prima ediție (în suedeză, 1823):

• Afzelius A. , Linné C. Egenhändiga anteckningar af Carl Linnæus om sig sjelf  : med anmärkningar och tillägg : [ Swed. ] . - Upsala  : Palmblad & C., 1823. - XXIV, [6], 248, [13] s., 6 s. Fig. doi :/ bhl.title.97023 .

Traducerea în germană a cărții cu o prefață de Carl Asmund Rudolphi (1826):

• Afzelius A. , Linné C. Linné's eigenhändige, Anzeichnungen über sich selbst  : mit Anmerkungen und Zusätzen : [ germană. ]  / mit einer Vorrede von KA Rudolphi , trad. K. Lappe. - Berlin  : Reimer Greifswald Universitätsbibliothek, 1826. - XXIV, [2], 260, [2] S., 1 S. fig.

Ediții în facsimil ale traducerii germane din 1826 (2010, 2012 și 2014):

• Afzelius A. , Linné C. Linnés Eigenhändige Anzeichnungen Über Sich Selbst  : Mit Anmerkungen und Zusätzen Von Afzelius. Bildniß und Handschrift a lui Nebst Linne: [ germană. ] . - Berlin/Boston : De Gruyter, 2010. - XXIV, 260 S. - ISBN 978-3110240702 .
• Afzelius A. , Linné C. Linné's eigenhändige Anzeichnungen über sich Selbst, mit Anmerkungen und Zusätzen: [ germană. ] . - Nabu Press, 2012. - 296 S. - ISBN 978-1272454432 .
• Afzelius A. , Linné C. Linne's eigenhändige Anzeichnungen über sich selbst, mit Anmerkungen und Zusätzen - Primary Source Edition : [ Germană. ] . - Nabu Press, 2014. - 296 S. - ISBN 978-1295696192 .

Note

1. ↑ 1 2 Biodiversity Heritage Library - 2006.
2. ↑ 1 2 Internet Archive  (engleză) - 1996.
3. ↑ 1 2 3 4 5 6 Bobrov, 1970 , Prefață, p. 5-8.
4. ↑ Linné, 1826 , Rudolphi KA Vorrede, s. IV.
5. ↑ Linné, 1823 , p. 68.
6. ↑ Afzelius // Dicționar enciclopedic al lui Brockhaus și Efron  : în 86 de volume (82 de volume și 4 suplimentare). - Sankt Petersburg. , 1890-1907.
7. ↑ 1 2 Linné, 1823 , p. I-XXIV.
8. ↑ Linné, 1826 , Rudolphi KA Vorrede, s. III-X.
9. ↑ Linné, 1826 , Rudolphi KA Vorrede, s. III.
10. ↑ Bobrov, 1970 , Câteva trăsături personale ale lui Linné după memoriile contemporanilor și notițele sale, p. 190-200.
11. ↑ Linné, 1823 , p. 92-93.
12. ↑ Linné, 1823 , p. 101-198.
13. ↑ Linne, 1823 .

Literatură

• Bobrov E. G. Carl Linnaeus. 1707-1778  : [ arh. 22 martie 2016 ]. - L .  : Nauka, 1970. - 285 p. - 7000 de exemplare.

Link -uri

• Wikimedia Commons are conținut media legat de notele lui Carl Linnaeus despre el însuși

Lucrări de Carl Linnaeus
Lucrări științifice	Amoenitates Academicae Bibliotheca Botanica Calendaria Florae Clasele plantarum Clavis medicinae duplex Critica Botanica Fauna Svecica Flora Lapponica Flora Svecica Fundamenta Botanica Gene morborum Gene plantarum Hortus Cliffortianus Hortus upsaliensis Materia medicala Musa Cliffortiana Nutrix Noverca Pan Svecicus Praeludia sponsaliorum plantarum Philosophia botanica Specia plantarum Systema naturae Systema vegetabilium
Materiale autobiografice, jurnale de călătorie	„Autobiografie” („Note scrise de mână...”) Iter Lapponicum (Lachesis Lapponica) Nemesis divina