Scrisul aleutian

scrierea aleutiană  - scrierea limbii aleutine . Pe parcursul existenței sale, a funcționat pe diferite baze grafice și a fost reformată în mod repetat. În prezent, grafia aleută din Statele Unite funcționează în grafia latină . Există 4 etape în istoria scrierii aleutiene:

Alfabete misionare

Apariția scrierii aleutine este asociată cu aderarea Insulelor Aleutine la Imperiul Rus . Prima fixare a materialului în limba aleută este considerată a fi manuscrisul ofițerului naval englez J. King , scris în 1778. Primul dicționar tipărit care conține cuvinte aleute individuale este Dicționarul comparat al tuturor limbilor și adverbelor în ordine alfabetică a lui P. S. Pallas , publicat la Sankt Petersburg în 1790-1791 [1] . Conține cuvinte în dialectul insulei Unalaska în notație chirilică cu adăugarea literei Ӷ ӷ [2] .

La începutul secolului al XIX-lea, misionarii ortodocși au tradus o serie de rugăciuni creștine în limba aleută, dar începutul scrierii aleuților și a publicării regulate de cărți în limba aleută este asociat cu activitățile lui Innokenty (Veniaminov) , care în 1824 a devenit un preot pe insula Huanalashke. În 1826, cu ajutorul localnicilor Ivan Pankov și Semyon Kryukov, el a tradus „Bazele învățăturii creștine” în limba aleută. Această lucrare a fost publicată în 1834, dar din cauza unor erori, ediția a fost retrasă. În 1840 a fost publicată o ediție revizuită [3] . Această ediție a folosit scrierea chirilică (scrierea slavonă bisericească). Alfabetul dat în această carte are următoarea formă: A a, G g, D d, I și, K k, Ԟ ԟ , L l, M m, N n, Ҥ ҥ, C s, T t, U y, X x, H h, b b, b b, Yu u, eu i . De asemenea, ediția a folosit diacritice supralitere [4] .

Această ediție a fost urmată de altele - traduceri ale textelor religioase creștine și o serie de primere. Diferite ediții au folosit diferite versiuni ale alfabetului. Deci, în primerul din 1893, alfabetul este oarecum diferit: A a, G g, G̑ g̑, D d, I și, K k, Ԟ ԟ, L l, M m, H n, Ҥ ҥ, C s, T t, U y, X x, X̑ x̑, H h, b b, b b, Yu yu, I i [5] . (În „Primarul Aleutian-Kodiak” (1848) este dat alfabetul unei alte limbi Alutik , la distanță înrudit, dar străin-sistemic , aparținând grupului Eskimo Yupik : A a, G g, Ӷ ӷ, D d, F f, I i, K k, Ԟ ԟ, L l, M m, N n, Ҥ ҥ, P p, T t, U y, Ў ў, X x, H h, Sh w, b b, N s, b b , Yu u, I i [6] .)

Publicarea și predarea în școli în alfabetul misionar a continuat în Alaska până la începutul anilor 1910, când toate școlile din Insulele Aleutine au fost convertite în limba engleză ca mijloc de instruire [7] . Totuși, în versiunea scrisă de mână, acest alfabet a fost folosit pentru nevoile aleuților ortodocși cel puțin până la începutul anilor 1980 [8] [3] .

Latină în SUA

În 1968, predarea limbilor indigene a fost din nou permisă în școlile din Alaska. În acest sens, în 1972, alfabetul aleut a fost dezvoltat pe baza alfabetului latin (pe baza dialectului insulei Atka ). Din 1973, cărți au fost publicate și predate în școli în acest alfabet. Acest alfabet este una dintre variantele transliterației alfabetului Veniaminov [3] .

Alfabetul este următorul [9] :

A a Aaaa (Bb) Chch D d (Ff) G g X x Ĝ ĝ
X̂ x̂ h h eu i II II K k ll hl hl M m hm hm
N n Hn hn Ngng Hng-hng (O o) (Pp) Q q (Rr) S s
T t U u uu uu (vv) Ww Hw hw Y y hy hy Z Z

Scrierea aleutiană în URSS și Rusia

Un mic grup de aleuți locuiește în Rusia, pe Insulele Commander . Numărul lor total este mic și a fost destul de stabil în ultimele o sută de ani - 584 de oameni în 1897 [10] , 482 de oameni în 2010 [11] , inclusiv aproximativ 250 de oameni în Insulele Comandante (satul Nikolskoye ) [12] .

La începutul anilor 1930, în URSS a fost dezvoltat un proiect al alfabetului aleut latinizat cu scopul de a preda aleuții din Insulele Commander în limba lor maternă. Cu toate acestea, din cauza numărului mic de aleuți [13] , acest alfabet nu a fost pus în practică și nu a fost folosit în practică: a supraviețuit doar grundul scris de mână „Agadqix hanakux” (Răsărit) alcătuit de E. P. Orlova . Mai jos este alfabetul aleutian , aprobat la prima Conferință rusească privind dezvoltarea limbilor și a scrierii popoarelor din nord [ 14 ] :

În 1983, s-a încercat în URSS să creeze o scriere aleuțiană bazată pe alfabetul chirilic. Specialiștii au dezvoltat un alfabet și au compilat un manual pentru profesori, dar acesta a rămas în manuscris. În 1994, un dicționar aleut-rus și rus-aleut a fost publicat în acest alfabet. De la mijlocul anilor 1980 s-au făcut încercări de a preda limba aleută la școală [15] .

Alfabetul chirilic aleut [16] :

A a  ā ( b b ) ( in in ) G g Ӷ ӷ Gў gў ( D d ) D̆ d̆ ( E e ) (A ei) ( Io eu ) ( F w ) W h Si si
Ӣ ӣ th ʼй ʼй K la Ӄ ӄ Ll ll Mm mm N n ʼN ʼn Ӈ ӈ ʼӇ ʼӈ ( Oh oh ) (Ō ō)
( P p ) ( R p ) C cu T t tu u Ӯ ӯ ( F f ) x x Ӽ ӽ ( C c ) h h ( Wh ) ( u u u ) ( Ъ ъ ) ( s )
(ы̄ ы̄) ( b b ) ( Uh uh ) (Ē ē) ( dai ) (Yū yū) ( eu sunt ) (I± i±) ʼ ʼЎ ʼў

Tabel de corespondență alfabetică

Tabelul arată corespondența alfabetelor moderne aleutine chirilice și latine [16] .

chirilic latin chirilic latin chirilic latin chirilic latin chirilic latin
A A yo - m m t t s -
A aa și - ʼm hm la u ȳ -
b b h z n n ӯ uu b -
în v și i ʼn hn f f uh -
G g ӣ ii ӈ ng X X ē -
ӷ e th y ʼӈ hng ӽ X Yu -
gў w al-lea hy despre o c - Yu -
d - la k despre oo h cap eu -
ď d ӄ q P p SH - eu -
e - l l R r sch - ʼ h
ē - l hl Cu s b - ʼў hw

Note

  1. ↑ Handbook of North American Indians: Languages. V. 17 / William C. Sturtevant. - Tipografia Guvernului, 1996. - P. 25. - 957 p. — ISBN 9780160487743 .
  2. ↑ Dicționar comparativ al tuturor limbilor și adverbelor în ordine alfabetică situate . - Sankt Petersburg. , 1790-1791.
  3. ↑ 1 2 3 Knut Bergsland. Gramatica aleutiana . - Fairbanks: Universitatea din Alaska, 1997. - P.  7-12 . - 400 de exemplare.  — ISBN 1-55500-064-9 .
  4. ↑ Ioan Veniaminov. Indicație a drumului către împărăția cerurilor, predare în limba Aleut-Fox . - M. , 1840. - 134 p.
  5. ↑ Grund aleut . - Sankt Petersburg. , 1893.
  6. ↑ I. Tyzhnov. Primer aleuțian-Kodiak = K̑iԟtám shўida ashmukát. - Sankt Petersburg. , 1848.
  7. ↑ E. V. Golovko. Morfologia verbului aleut. Dizertaţie pentru gradul de candidat în ştiinţe filologice . - L. : Filiala Leningrad a Institutului de Lingvistică al Academiei de Științe a URSS, 1984.
  8. ↑ Texte ortodoxe din Alaska . Biserica Ortodoxă Toți Sfinții Americii de Nord. Preluat la 9 martie 2015. Arhivat din original la 25 martie 2015.
  9. ↑ E. V. Golovko. Limba aleută // Marea Enciclopedie Rusă. - M . : Marea Enciclopedie Rusă, 2005. - T. 1 . - S. 473 . — ISBN 5-85270-329-X .
  10. ↑ Primul recensământ general al populației Imperiului Rus în 1897 Distribuția populației pe limbă maternă, provincii și regiuni . Demoscop. Data accesului: 9 martie 2015. Arhivat din original pe 4 februarie 2012.
  11. ↑ Recensământul populației din toată Rusia 2010 . Data accesului: 16 decembrie 2011. Arhivat din original la 3 februarie 2012.
  12. ↑ Microdate de la recensămintele din 2002 și 2010. (link indisponibil) . Preluat la 14 martie 2015. Arhivat din original la 27 martie 2019. 
  13. ↑ E. V. Golovko. Limba aleută în Federația Rusă. Teză pentru gradul de doctor în filologie .. - Sankt Petersburg. : Institutul de Cercetări Lingvistice RAS, 2009. - P. 42.
  14. ↑ Materiale ale celei de-a 1-a Conferințe panrusești privind dezvoltarea limbilor și a scrierii popoarelor din nord. - M. - L. , 1932.
  15. ↑ Limbile scrise ale lumii: Limbile Federației Ruse / V. Yu. Mikhalchenko. - M. : Academia, 2003. - T. 2. - S. 17-26. — 848 p. - 1000 de exemplare.  — ISBN 5-87444-191-3 .
  16. ↑ 1 2 E. V. Golovko. Dicționar aleuțian-rus și rus-aleuțian: un ghid pentru elevii de școală elementară. - Sankt Petersburg. : Catedra editurii „Iluminismul”, 1994. - S. 14. - 320 p. - 200 de exemplare.  — ISBN 5-09-002312-3 .