Arutyunova-Fidanyan, Viada Arturovna

Viada Arturovna Arutyunova-Fidanyan (născută la 30 septembrie 1937 , Moscova ) este un om de știință sovietic și rus, bizantinist , armeolog și cercetător caucazian . Doctor în Științe Istorice, cercetător principal la Institutul de Istorie Mondială al Academiei Ruse de Științe .

Biografie

După ce a părăsit școala, a intrat în departamentul clasic al facultății de filologie a Universității de Stat din Moscova , pe care a absolvit-o în 1960 , susținându-și teza „ Epopeea prehomerică în poemele lui Homer ” [1] .

În 1960-1961 a predat greacă veche la Universitatea de Stat din Moscova și latină la Universitatea Prieteniei Popoarelor . În 1962 a intrat la școala de studii superioare a Universității din Erevan cu o diplomă în studii bizantine . În 1968, și-a susținut disertația pe tema „ Tipic lui Gregory Pakurian ” la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Erevan. Din 1966  până în 1978, Arutyunova-Fidanyan a lucrat la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a RSS Armeniei din Erevan , după care, în 1986, sa alăturat Institutului de Istorie din Moscova al URSS al Academiei de Științe a URSS (acum Institutul de Istorie Rusă al Academiei Ruse de Științe ), la departamentul căruia și-a susținut teza de doctorat în 1991 Din 1997 până în prezent, a fost un cercetător de frunte la Institutul de Istorie Mondială [2] .

Activități

Arutyunova-Fidanyan este autorul a patru monografii și a aproximativ 150 de articole științifice. Lucrările sunt dedicate cartografiei istorice , istoriei economice și politice, sistemului socio-administrativ al Bizanțului . În cercetările sale, ea studiază comunitățile de armeni calcedonieni din țările cercului cultural bizantin .

În multe dintre lucrările sale, în special la al XIX-lea Congres de la Copenhaga și la masa rotundă a celui de-al XXI-lea Congres de Studii Bizantine de la Londra, Arutyunova-Fidanyan și-a propus să studieze „imaginea celuilalt” în contextul dialogului culturilor, prezentând următoarele zone problematice:

• studiul mecanismelor de însuşire şi înstrăinare, înlăturare şi înzestrare a („al altcuiva” cu propriile persoane);
• studiul posibilității unei schimbări profunde în spațiile psihice și fizice sub influența „imaginei celuilalt”;
• studiul aplicării reacțiilor alologice moderne ale conștiinței la mentalitatea istorică pe care o reconstruiesc.

În scrierile sale, ea a dedicat mult timp problemelor relațiilor ruso-armene, ceea ce a rezultat în următoarele lucrări: „Istorici bizantini și armeni despre Rus și Rus”, „Cultul lui Grigore al Armeniei la Novgorod”, „Armenii ortodocși în nord-estul Rusiei”. Recent, Arutyunova-Fidanyan a acordat mai multă atenție mecanismelor de interacțiune dintre tradițiile orale și cele scrise. Pentru monografia „Narrative of Armenian Affairs” i s-a acordat o mare medalie de aur de la Fundația Makariev [2] .

Ea a dezvoltat conceptul de comunitate ortodoxă armeană în secolele VI - XI și teoria existenței unui nou model social în regiunile limitrofe ale Bizanțului, pe care a numit-o „zona de contact”. Arutyunova-Fidanyan a introdus termenul de „epopee secundară” în circulația științifică – un fenomen care există la intersecția tradițiilor orale și scrise [1] .

Lucrările autorului au fost publicate într-o serie de publicații academice din diferite țări. Arutyunova-Fidanyan participă activ la conferințe internaționale și regionale, congrese ale savanților bizantini și orientaliști, participă la proiecte internaționale autorizate (împreună cu oameni de știință din Bulgaria , Germania , Franța , SUA ), în proiecte și programe inter-instituționale ale OIFN și Prezidiul Academiei Ruse de Științe [2] .

Premii

• Medalie mare de aur de la Fundația Makariev (pentru monografia „Narațiunea afacerilor armene”)

Lucrări

• Despre problema armenilor-calcedoniti // Vestn. societăţilor. Științe ale Academiei de Științe a RSS Armeniei. 1971. Nr. 3
• Din istoria regiunilor de graniță de nord-est ale Imperiului Bizantin în secolul al XI-lea. // Revista istorică şi filologică. 1972. Nr. 1
• conducătorii bizantini ai temei Iviria // Vestn. societăţilor. Științe ale Academiei de Științe a RSS Armeniei. 1973. nr 2
• „Ivir” în izvoarele bizantine din secolul al XI-lea. // Vestn. Matenadaran. 1973. Nr. 11
• conducătorii bizantini ai Edesei în secolul al XI-lea. // Cartea timpului bizantin. 1973. T. 35
• Câteva aspecte ale districtelor administrative militare și ale administrației bizantine în secolul al XI-lea // Revue des études arméniennes. 1986-1987. T.XX. Fema Vaspurakan (compoziție teritorială) // Vestn. societăţilor. Științe ale Academiei de Științe a RSS Armeniei. 1974. Nr. 9
• Thema Vaspurakan // Timpul Bizantin. 1977. T. 38
• Tipul lui Gregory Pakurian. Text, introducere, traducere și comentarii. Erevan, 1978
• Încă o dată despre tema „Iviria” // Caucazul și Bizanțul. Erevan, 1979. Numărul. unu
• Armeno-calcedoniții la granițele de Est ale Imperiului Bizantin (sec. XI). Erevan, 1980
• Despre originalitatea unui hrisov monahal din secolul al XI-lea // Evul Mediu bulgar. Sofia, 1980
• Sur le problème des provinces byzantines orientales // Revue des études arméniennes. 1980. T. XIV
• Câteva observații despre situația de la granițele de est ale Bizanțului în anii 70 ai secolului al XI-lea. // Caucaz și Bizanț. Erevan, 1980. Numărul. 2
• Autoconștiința etno-confesională a armenilor-calcedonieni // Bizanț și Caucaz. Washington, 1988
• La problema a două ediții ale „Tipika” lui Pakurian // Caucaz și Bizanț. Erevan, 1988. Numărul. 6
• Armenii în Bulgaria în secolul al XI-lea. Partea I—II // Vestn. Universitatea de Stat din Erevan. 1988. Nr. 3; 1989. Nr. 1
• Imaginea Bizanțului în istoriografia armeană a secolului al X-lea. // BB. 1991. V. 52. S. 112-135
• Les Arméniens Chalcedoniens en tant que phénomène culturel de l'Orient chrétien // Atti del quinto Simposio Internazionale di Arte Armena. 1988. Venezia, 1992
• Conștiința de sine etno-confesională a armeno-calcedonienilor // Revue des études arméniennes. 1991-1992. T. XXI
• Zona de contact armeno-bizantină (secolele X—XI): Rezultate ale interacțiunii culturilor. M., 1994
• Imaginea Bizanțului în istoriografia medievală armeană a secolului al XI-lea. (Aristakes Lastivertzi) // VV. 1994. V. 55. S. 146-151
• Armenii ortodocși în nord-estul Rusiei // Cele mai vechi state din Europa de Est. 1992-1993 M., 1995
• Conștiința de sine etno-confesională a nobilimii armeno-bizantine în secolele XI-XII. // Elita și etnia Evului Mediu. M., 1995
• Armenii ortodocși în contextul luptei pentru unirea bisericilor din Orientul creștin // Tradiții și moștenire ale Orientului creștin: Materiale ale Internaționalului. conf. M., 1996. S. 23-62
• Cu privire la problema paternității „Epistolei către Zaharia” // Eseuri bizantine. M., 1996
• Formarea unei noi structuri socio-administrative în zona de contact armeno-bizantină // Buletinul Universității din Erevan. 1996. Nr. 1.
• „Narațiunea afacerilor armenești” - un monument al zonei de contact armeno-bizantine (secolele V-VII) // Străini în Bizanț. Bizantini în străinătate din Patria lor. M., 1997
• Metode de creare a unei imagini pozitive a Imperiului Bizantin în istoriografia armeană (perioada de expansiune) // Extraterestru: experiențe de depășire: Eseuri din istoria culturii mediteraneene. M., 1999. S. 277-309
• Ideemele bizantine în istoriografia armeană // Studiu comparat al civilizațiilor: o abordare interdisciplinară. M., 1999
• Bizanțul și Armenia în secolele X—XII: zona de contact // Bizanțul între Est și Vest. SPb., 1999
• Moaște în sistemul relațiilor armeno-bizantine: aspecte religioase și politice // Relicve în arta și cultura lumii creștine răsăritene / Ed.-comp. A. M. Lidov. M., 2000. S. 50-52
• La întrebarea părții originale din „Narrative of Armenian Affairs” // Cele mai vechi state din Europa de Est: Materiale și cercetare., 1998. M., 2000
• Comunitatea ortodoxă armeană în secolele VI-VII. // Armenia și Orientul creștin. SPb., 2001
• Armenia și Bizanțul în secolul al VII-lea: Zona de contact sintetică // Vremya bizantină. M., 2002. T. 61 (86)
• Realități imaginare ale controverselor teologice din Armenia secolului al IX-lea. // Cele mai vechi state din Europa de Est. M., 2003 S.5-13
• „Narrative of Armenian Affairs” (secolul al VII-lea): Sursă și timp. M., 2004
• Grigore Iluminatorul // Enciclopedia Ortodoxă. M., 2006. T. 13
• „Dosier transcaucazian” al lui Constantin al VII-lea Porphyrogenitus". Informații și informatori // Eseuri bizantine. Sankt Petersburg, 2006. P. 5-18.
• Armeno-Calcedoniții: Identitatea la joncțiunea dintre etnie și confesiune // Mituri istorice și identitate națională. M., 2007
• Controversa dintre calcedoniti si monofiziti si corespondenta Patriarhului Fotie // Vestnik PSTGU. Seria I. 2010, p. 23-33
• VRTANES KERTOG  // Enciclopedia Ortodoxă . - M. , 2005. - T. IX: „ Icoana Vladimir a Maicii Domnului  - A Doua Venire ”. - S. 535. - 752 p. - 39.000 de exemplare.  — ISBN 5-89572-015-3 .

Note

1. ↑ 1 2 Enciclopedia Ortodoxă // Copie de arhivă Arutyunova-Fidanyan din 7 iulie 2012 la Wayback Machine
2. ↑ 1 2 3 La aniversarea lui Viada Arturovna Arutyunova-Fidanyan // Cronologia bizantină // Nr. 67 (2008) pp. 305-312

Literatură

• Dzhagatspanyan E. D. Arutyunova-Fidanyan, Viada Arturovna  // Enciclopedia Ortodoxă . - M. , 2001. - T. III: " Anfimy  - Athanasius ". - S. 472. - 752 p. - 40.000 de exemplare.  — ISBN 5-89572-008-0 .

Link -uri

• Pagina de pe site-ul Centrului „Europa de Est în lumea antică și medievală” IVI RAS

Dicționare și enciclopedii	Ortodox
În cataloagele bibliografice ISNI : 0000 0001 1594 1063 J9U : 987007390358705171 LCCN : n80140445 NUKAT : n97015956 SUDOC : 095783369 VIAF : 214258257 WorldCat VIAF : 214258257