Binshtok, Vladimir Lvovici

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă revizuită de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 15 iulie 2017; verificările necesită 4 modificări .
Vladimir Lvovici Binștok
fr.  J.-Wladimir Bienstock
Data nașterii 1868( 1868 )
Locul nașterii
Data mortii 12 martie 1933( 12.03.1933 )
Un loc al morții Paris
Cetățenie
Ocupaţie traducător , jurnalist, corespondent, avocat
Limba lucrărilor limba franceza
Premii
Logo Wikisource Lucrează la Wikisource
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Vladimir Lvovich Binstock ( fr.  J.-Wladimir Bienstock , 5 mai 1868  - 12 martie 1933 , Paris ) - jurnalist ruso-francez , scriitor și traducător , colecționar , avocat [2] [3] .

Biografie

Absolvent al Universității din Moscova, Facultatea de Drept; a lucrat ca asistent al unui avocat și, în același timp , ca corespondent pentru ziarul Russkiye Vedomosti , îmbinând activitățile juridice cu jurnalismul [2] [4] .

De la începutul anilor 1890 a locuit la Paris , unde a publicat recenzii de noi lucrări de literatură rusă pentru revista Mercure de France [4] , a colaborat cu revista Illustrated Russia [2] .

Este unul dintre fondatorii și trezorierul Asociației Profesionale a Presei Străine din Franța, membru al biroului Comitetului pentru Asistență Scriitorilor și Jurnaliştilor Ruși din Franța, a fost unul dintre membrii juriului Expoziției Gastronomice Franceze (1927) , membru al Asociației Avocaților Ruși din Franța [2] .

A fost înmormântat în cimitirul din Poitiers , districtul Vienne [2] .

La 25 martie 1933, după moartea lui Binstock, la Asociația Presei Străine a avut loc o ședință solemnă dedicată memoriei sale [2] .

În decembrie 1933, colecția sa a fost vândută la licitație în Sala Drouot din Paris [2] .

Traducător

A tradus în franceză lucrările complete ale lui Lev Tolstoi . A mai tradus „ Adolescent ” (1902), „ Dublu ” (1906), „ Însemnări din subteran ” (1906), „ Frații Karamazov ” și „ Jurnalul unui scriitor ” al lui Dostoievski , lucrări de Cehov [4] . A tradus „Pasarea albastră” a lui Maeterlinck pentru Teatrul de Artă [5] , pentru teatrul piesei de teatru a lui M. A. Cehov Berger „Potopul” (1931) [2] .

Criticat de Tolstoi ca traducător:

„Început” (spiritual) el se traduce prin le commencement; „afacere” este acomodare, iar un astfel de cuvânt există doar în sensul adaptării ochilor, dar există cuvântul acomodare. Și privim cărțile cu respect. Este umflat, confuz în traducere, nimic nu poate fi înțeles"

- cuvintele lui Tolstoi L.N. Makovitsky D.P. 4 noiembrie 1906 despre traducerea de către Binstock a articolului „Ce este religia și care este esența ei?” în franceză [3] [6]

După aceea, la 5 noiembrie 1906, Tolstoi îi cere lui Makovitsky să scrie o scrisoare către P. I. Biryukov (editor al ediției operelor complete ale lui Tolstoi în franceză) despre traducerea proastă a lui Binstock [3] .

Tolstaya SA a susținut opinia lui Tolstoi despre traducerea proastă franceză a lucrărilor lui Binstock, spunând că ea încearcă să nu le citească [3] [7] . Cu toate acestea, spre deosebire de Galperin-Kaminsky , Binstock a tradus pasajele individuale mai precis și a evitat abrevierile [3] .

N. N. Ge a explicat această calitate a traducerii prin faptul că

Binstock este evreu rus și nu vorbește franceza; vorbește inteligent, dar foarte rău. Oferă traducere oricui - celor care nu știu nici limbi, iar soția lui, care nu știe deloc rusă, corectează

- [7]

Principala tragedie am văzut-o în faptul că din această traducere proastă a cărților lui Tolstoi de către Bernstock în limba franceză mondială au fost apoi traduse în italiană, spaniolă, portugheză, maghiară, turcă și multe alte limbi [3] [ 7] .

Compoziții

Lucrări despre jurisprudență

Note

  1. ↑ http://heritageechecsfra.free.fr/bienstock.htm
  2. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 Mnukhin, Avril, Losskaya, 2008 .
  3. ↑ 1 2 3 4 5 6 Polosina A.N. Primele traduceri în limba franceză ale romanului de L. N. Tolstoi „Învierea”  // Text. Carte. Editare de carte. - 2014. - V. 6 , Nr. 2 . - S. 79-82 .
  4. ↑ 1 2 3 Bulgakova, 2014 , p. 336.
  5. ↑ Stanislavski, 1954 .
  6. ↑ Makovitsky D.P. În Tolstoi: 1904-1910 „Note Yasnopolyansky”: în 4 cărți; - M.; L .: Nauka, 1979. - Cartea 2 paginile 52, 293, 616
  7. ↑ 1 2 3 Makovitsky D. P. În Tolstoi: 1904-1910 „Note Yasnopolyansky”: în 4 cărți; — M.; L .: Nauka, 1979. - Cartea 3, p. 343

Surse