Glume est-germane - o colecție de glume despre RDG care reflecta viața de zi cu zi a cetățenilor RDG.
La fel ca multe glume în limba germană, glumele din epoca RDG se bazează adesea pe jocul de cuvinte german, ceea ce implică o dublă interpretare, drept urmare multe glume sunt foarte greu de tradus în orice altă limbă fără a pierde jocul de cuvinte. În plus, însăși sintaxa limbii germane, folosind cuvinte complexe și construcții înrudite, vă permite să interpretați aceeași propoziție în două moduri, fără a adăuga sau scădea nimic. Potrivit scriitorului german Hansgeorg Stengel, chiar și germanii înșiși nu sunt capabili să vorbească în limba germană corect, deoarece slipurile lor gramaticale sunt și un fel de umor numit Stilblüten ("bloopers").
În RDG, jocul de cuvinte a fost adesea asociat cu politica: Partidul Unității Socialiste din Germania și conducerea acesteia, precum și poliția secretă Stasi . Cuvintele jucate au fost, de regulă, provocatoare și au fost o formă de protest împotriva anumitor acțiuni ale autorităților.
Care este diferența dintre un Honecker și un receptor de telefon?
- Nimic! Închideți și încercați din nou.
În limba germană originală, verbele aufhängen și neuwählen au fost date ca răspuns , care poate fi tradus ca „închide, apelează din nou” și „ închide [persoană], votează din nou”.
De ce a fost arestat crainicul la gara?
- Când a sosit trenul lui Erich Honecker, el a spus: „Te rog să pleci!”
În original, crainicul spunea Zurücktreten, bitte! . Verbul zurücktreten poate fi tradus ca „pas înapoi” și „demisia”.
De asemenea, umorul RDG se caracterizează prin jocul pe asemănările și diferențele dintre limba germană literară și dialectul săsesc:
Soneria. Femeia vine la uşă, apoi se întoarce şi îi spune soţului ei:
- Dieter, există un bărbat care întreabă constant „Tati-tata?”, Ieși și uită-te.
Soțul se duce la ușă, se întoarce și în râs spune:
- Da, acesta este prietenul meu din Saxonia, care spune: „E Dieter acolo?”
În original, sasul vorbea în dialectul saxon superior " s do Dieto da?" ” (în germană literară Ist der Dieter da? - „Dieter este acolo [acasă]?”), Care este similar cu sunetul unei sirene de poliție, transmis în germană ca Tatü tata .
Subiectele tradiționale ale glumelor erau viața de zi cu zi (inclusiv deficitul economic), societatea și cultura RDG, politica internă [1] , relațiile dintre URSS și SUA și, uneori, stereotipurile despre sași și locuitorii Germaniei Centrale (diferențe de limbă). și cultură) [2 ] . Deși RDG a fost numită în mod tradițional „vitrina socialismului”, problemele penuriei și libertății de exprimare nu au ocolit-o. Un loc aparte în umorul RDG a fost ocupat de Zidul Berlinului și de potențiala emigrare în Occident din cauza nemulțumirii față de ordinea existentă în țară [1] [3] :
Se poate folosi o banană în loc de busolă?
— Da, pune-l pe Zidul Berlinului . Unde îl mușcă - acolo este Estul .
Doi băieți vorbesc prin Zidul Berlinului:
- Și am o portocală! se laudă cu un berlinez de vest.
Și avem socialism!
- Gandeste-te la asta! Noi, dacă vrem, vom face și socialism!
„Atunci nu vei avea o portocală!”
Ce se va întâmpla dacă turnul TV din Berlin va cădea?
- Vom merge spre vest cu liftul.
Viața și lipsaO altă temă comună a glumelor a fost lipsa de bunuri și bunuri disponibile. În anii postbelici, în RFG a funcționat o economie de piață și o economie planificată în RDG. În ciuda faptului că cea mai mare producție pe cap de locuitor din țările din Blocul de Est era în RDG, alături de cel mai înalt nivel de trai, RDG avea o datorie externă gravă, care a afectat grav nivelul de trai [1] [4] . Drept urmare, eroii glumelor de multe ori nu cumpărau bunuri, ci le „prindeau”. O altă situație de deficit a fost furnizarea de bunuri din RFG de la rude sau prieteni apropiați, fapt care în RDG a fost refuzat oficial la toate nivelurile. Amploarea situațiilor din glume a fost uneori adusă până la absurd: [5] .
— Dragă, tocmai am citit că RDG este una dintre cele mai dezvoltate zece țări din lume. Poate că îi voi scrie despre asta unchiului nostru Herbert din Düsseldorf .
„Scrie, dragă. Și nu uitați să-l rugați să ne aducă înapoi câteva role de hârtie igienică de Paște.
Car Trabant 601 , care era un simbol al epocii - mașina „poporului”, cea mai ieftină din RDG, a devenit obiectul multor glume. Volumele de producție ale mașinii nu au ajuns din urmă cu nivelul cererii, ceea ce a dus la crearea unor cozi lungi pentru achiziționarea unei mașini [6] , tipice glumelor sovietice. Mai mult decât atât, destul de des în glume, mașina trebuia reparată după cea mai mică defecțiune care a apărut într-o situație inofensivă, sau împinsă în cazul unei opriri a motorului, iar mașina în sine era comparată în glumă cu un dulap din punct de vedere aerodinamic [7] ] . Chiar și numărul mașinii 601 în sine a fost subiectul multor transcrieri jucăușe, în care numărul 1 a jucat un rol cheie:
Trabant 601 - 600 de persoane au comandat o mașină, dar au primit doar una!
Sunt de vânzare Trabant 601 - 600 de mașini și există un singur cumpărător!
Trabant 601 - scaun pentru 6 persoane, confort pentru 0 persoane, împingere 1 persoană.
Un Trabant poate fi ușor dezactivat prin lipirea gumei de mestecat pe autostradă.
- Cea mai lungă mașină de pe piață este un Trabant de 12 metri lungime.
- De ce 12?
- Lungimea mașinii în sine este de 2 metri, iar lungimea fumului din țeava de eșapament este de 10 metri.
Politică și libertatea de exprimareMotivul principal pentru a fugi din RDG prin Zidul Berlinului nu a fost doar dorința de a îmbunătăți situația financiară, ci și libertatea personală datorită faptului că SED a suprimat orice disidență și, datorită Stasi, a creat o rețea de informatori. Est-germanii nu puteau călători liber și să călătorească în străinătate [1] . În anecdote, situația a fost prezentată în așa fel încât să converge până la fuziunea cu romanul 1984 al lui George Orwell [1] .
Un ofițer de securitate îl întreabă pe un trecător de pe stradă:
- Cum apreciați situația politică din țară?
- Cred...
- Suficient. Ești arestat.
Un locuitor al RDG a fost oprit la telefon. A decis să afle motivul. Ei i-au răspuns:
- Ai calomniat agențiile de securitate a statului.
- In ce fel?
- Ați spus în mod repetat la telefon că telefonul dvs. este atins.
Acțiunile politicienilor în glume au fost și ele aduse până la absurd: amploarea activităților lor a fost umflată satiric, partidul de guvernământ și-a impus adesea punctul de vedere cu numeroase lozinci și ceremonii menite să laude activitățile Partidului Comunist și Erich Honecker. . Accentul în glume s-a pus pe vârsta politicienilor (așa-numita gerontocrație ) și pe sănătatea lor, care nu le permitea să ia decizii adecvate [5] .
Programul Congresului al IX-lea al Partidului:
Datorită faptului că propaganda oficială folosea foarte des sintagma Unsere DDR , a căpătat o nuanță de enervant și plictisitor atunci când este folosită în glume.
Care sunt cele trei mari puteri care încep cu litera U?
- SUA (SUA), URSS (UdSSR) și Our GDR (Unsere DDR).
Text original (germană)[ arataascunde] — Was sind die drei großen Nationen der Welt, beginnend mit "U"? SUA, UDSSR, und unsere DDR.
Honecker vorbește cu patinatoarea artistică Katarina Witt după o altă victorie în campionatul mondial:
- Ce ai vrea să primești cadou?
„Mi-aș dori, tovarășe Honecker”, a spus Witt, „ca toți cei care doresc asta să poată părăsi în mod liber RDG și să vadă lumea ca mine”.
„Sper că ți-am înțeles corect sugestia”, a răspuns Honecker, „ai vrea să fii singur cu mine. [opt]
Eroii din glumele est-germane au fost adesea secretarul general al Partidului Unității Socialiste din Germania, Erich Honecker ( sărutul său cu Brejnev a fost adesea jucat ) și ministrul Securității Statului (șeful Stasi ), Erich Mielke [9] . Cu toate acestea, glumele cu aceste personalități nu se pot distinge de glumele sovietice despre Lenin, Stalin, Hrușciov sau Brejnev, ceea ce face dificilă determinarea care este o glumă originală germană și ce este o adaptare a celei sovietice. De asemenea, o parte semnificativă a glumelor despre Stasi este similară cu glumele despre KGB sau poliția sovietică .
„De ce ofițerii Stasi merg în grupuri de trei?”
„Unul poate citi, celălalt poate scrie, iar al treilea îi urmărește pe acești intelectuali.
- Cum se stabilește că Stasi a instalat un dispozitiv de ascultare în apartament?
- S-a pus un dulap nou, iar o mașină cu generator stă pe stradă.
Adesea, eroii tipici de glumă universală au devenit eroii glumelor în RDG: de exemplu, micul Johnny ( ing. Little Johnny ), care este eroul glumelor în SUA și Marea Britanie, este cunoscut în folclorul rus sub numele de Vovochka , iar în Germania - micul Fritschen. Cu toate acestea, RDG a avut și propriile glume, care au fost traduse în rusă. Una dintre glumele despre Erich Honecker a ajuns în filmul câștigător de Oscar The Lives of Others (2006); eroul unei anecdote similare în URSS a fost Leonid Brejnev.
Erich Honecker vine la muncă și vede Soarele, după care spune:
- Buna dimineata raza de soare!
— Bună dimineața, dragă Erich! raspunde soarele.
La amiază, Honecker se duce la fereastră și vede din nou soarele, după care spune:
— Bună ziua, soare!
— Bună ziua, dragă Erich! raspunde soarele.
Seara, Honecker, plecând de la serviciu, vede din nou soarele pe fereastră și spune:
- Bună seara, soare!
Ca răspuns, tăcere. Honecker întreabă:
- Bună seara, soare! De ce nu raspunzi?
- Du-te dracului, sunt deja în Occident ! raspunde soarele.
O serie de dialoguri scurte cu întrebări și răspunsuri, care în Uniunea Sovietică au devenit cunoscute sub numele de „Glume despre radioul armean ”, au fost cunoscute în RDG și RFG ca „Glume de la Radio Erevan” ( germană: Radio Eriwan ). Numele în sine era și un joc de cuvinte, deoarece cuvântul Wahn , pronunțat la fel în germană, însemna „prostii” [10] . Caracteristic este faptul că întrebările din astfel de glume sunt de natură pur politică, iar răspunsurile încep cu fraza „În principiu da/nu…” ( germană: Im Prinzip ja/nein… ), urmată de o explicație.
În martie 2015, Serviciul Federal German de Informații a desecretizat o arhivă care conținea peste 400 de glume publicate în RDG din 1986 până în 1990 și care avea ca scop critica autorităților comuniste. Intelligence a adunat anecdote care au fost spuse atât de cetățenii RDG, cât și de est-germanii care au fugit de acolo. În 1986, șeful serviciilor de informații Hans-Georg Wieck i-a dat chiar și un raport despre anecdote cancelarului german Helmut Kohl. O colecție completă de anecdote din acele arhive a fost întocmită de istoricul Hans-Hermann Hertel și jurnalistul Hans-Wilhelm Saure, sub titlul „ DDR-Witze aus den Geheimakten des BND ” ( în germană „Glume est-germane din arhivele Serviciul Federal de Informații”).
Tema principală a glumelor era politica și situația economică din societate: inteligența RFG putea determina astfel părerea reală a est-germanilor despre țară și putere. Potrivit lui Erich Milche în 1978, multe dintre glume au fost scrise chiar de oficiali SED care au criticat Partidul Comunist, dar Hertel neagă acest lucru, deoarece în primele zile ale RDG, astfel de glume erau adesea privite ca agitație anticomunistă. O altă versiune - despre distribuirea de glume de către agenții RFG în scopul destabilizarii țării - este infirmată și de compilatorii arhivelor [11] .