Alegerile pentru Parlamentul European din România (2009)

Alegerile pentru Parlamentul European din 2009 din România au avut loc duminică pe 7 iunie 2009 . Cetăţenii şi-au ales reprezentanţii în Parlamentul European.

Fundal

Alegerile europarlamentare din 2009 au urmat imediat după alegerile parlamentare din noiembrie 2008, care au dus la formarea unei „mari coaliții” a celor mai mari două partide - Partidul Liberal Democrat de centru-dreapta și Partidul Social Democrat de centru-stânga . . Deși ambele părți provin din Frontul Salvării Naționale , o alianță între ele a fost puțin probabilă din cauza concurenței lor acerbe din ultimii ani.

Un guvern bazat pe această alianță a înlocuit un guvern minoritar al „ Partidului Național Liberal ”, care deținea 19% din locurile în parlament (și sprijinul implicit al „Partidului Democrat Liberal”, care i-a permis președintelui Traian Băsescu să influențeze guvernul) . Până în 2008, guvernul minoritar a părăsit țara cu un deficit bugetar de 5,5%, datoria publică a ajuns la 13,5% din PIB. În aceste condiții, declanșarea crizei economice globale a schimbat optimismul național în panică generală. Prognoza unei scăderi a PIB-ului în 2009 (față de creșterea de 8% în 2008) aruncă o umbră de incertitudine asupra aproape întregii economii.

O caracteristică importantă a alegerilor parlamentare din 2008 a fost noua lege electorală. El a combinat două sisteme: proporțional și majoritar . Țara a fost împărțită în circumscripții uninominale în care candidații de partid. Un candidat care a primit mai mult de 50% din voturi a fost considerat ales, a primit un loc în parlament. Mandatele acelor circumscripții în care niciun candidat nu a putut obține suficiente voturi sunt împărțite între partidele care au depășit pragul electoral (5% pentru partide și cel puțin 10% pentru coaliții). Legea permitea astfel cetățenilor să voteze mai degrabă un individ decât o listă, păstrând în același timp importanța rezultatului întregului partid. Rezultatul acestei legi a fost că partidul „ România Mare ”, bazându-se pe liderul său, nu a putut intra în parlament. Alegerile pentru Parlamentul European se desfășoară în funcție de sistemul de partide, conducerea partidului alege candidații pe care doresc să îi propună la vot.

Campanie electorală

Campania pentru alegerile pentru Parlamentul European a devenit o pregătire informală pentru alegerile prezidențiale programate pentru decembrie 2009. Întrucât cei trei principali concurenți la funcție erau bine cunoscuți și având în vedere importanța Președintelui în sistemul politic românesc, cele mai mari trei partide din România și-au promovat puternic candidații în timpul campaniei.

Presa din țară, subliniind importanța participării României la dialogul european și la alegerile europene în general, a remarcat lipsa de interes a unei părți a societății și a politicienilor pentru eveniment. De fapt, interesul pentru aceste alegeri, chiar și în rândul partidelor, a fost scăzut. Niciunul dintre participanți nu a propus o platformă electorală până la începutul campaniei. „ Partidul Democrat Liberal din România ” nu a înaintat deloc un nou manifest, folosind programul guvernului ca program politic. „ Partidul Social Democrat din România ” a creat o platformă politică dedicată, dar cu o legătură limitată cu afacerile românești europene. Partidul a propus repornirea economiei, îmbunătățirea calității asistenței medicale, modernizarea agriculturii și asigurarea drepturilor românilor în UE. Ultimul punct, singurul legat de UE, nu a fost dezvăluit în detaliu. „ Partidul Național Liberal ” a câștigat voturi cu promisiuni privind o nouă politică energetică, politică de mediu, atragerea de fonduri UE în țară, reforma bugetului european. A fost prezentat un plan de acțiune pentru ca deputații europeni, dacă sunt aleși, să își îndeplinească aceste sarcini. De asemenea, partidul a criticat coaliția guvernamentală, solicitând să nu creadă promisiunile celor mai mari două partide.

„ Uniunea Democratică a Maghiarilor Români ” s-a poziționat ca reprezentant al Transilvaniei (unde locuiește majoritatea maghiarilor români) la Bruxelles și a subliniat necesitatea solidarității cu minoritățile naționale. Partidul l-a plasat în fruntea listei de candidați pe cunoscutul politician Laszlo Tökes , care a candidat la alegerile pentru Parlamentul European din 2007 și a fost ales ca candidat independent . Principalul slogan al partidului este „Votați pentru solidaritate! Votează „ UDMR ”!

Două evenimente au influențat puternic campania electorală și rezultatele în general. În primul rând, scandalul de la începutul anului 2009 - arestarea unui miliardar și lider al Noii Generații» Gigi Becalisub suspiciunea de răpire [1] . Aceasta a dus la formarea unei alianțe între partidul său și un alt partid extremist, România Mare . O parte din societate și mass-media au considerat arestarea o formă ilegală de luptă politică. Președintele „României Mari” l-a invitat pe Becali să devină al doilea în lista candidaților la europarlamentare din această formațiune.

În al doilea rând, decizia fiicei președintelui României, Elena Băsescu , de a candida în calitate de candidat al „ Partidului Democrat Liberal ” și sprijinul primit din partea partidului au făcut scandal. Întrucât această propunere a generat o reflectare negativă semnificativă în mass-media și critici din partea unor membri ai partidului, Elena Băsescu a decis să devină auto-nominalizată. În ciuda acestui fapt, partidul i-a oferit sprijin financiar și logistic.

Rezultate

Deși prezența la vot de 27,67% a fost prezisă de sondaje și a fost practic aceeași cu prezența la alegerile anterioare pentru Parlamentul European (29%), diferența cu alegerile parlamentare (în 2008 45% dintre cei cu drept de vot) arată interesul scăzut al românilor pentru alegerile europene.

Rezultatele alegerilor au confirmat alinierea forțelor în politica românească, care constă în existența a trei partide mari. „ Partidul Social Democrat ” a obținut 31,07% din voturi și a câștigat 11 din cele 33 de locuri în Parlamentul European alocate României. 10 au primit „ Partidul Democrat Liberal din România ” (29,71%), 5 - „ Partidul Național Liberal ” (14,52%), 3 - „ Uniunea Democrată a Maghiarilor din România ” (8,92%) și 3 - „ România Mare ” (8,65% ). Un alt loc a fost ocupat de autonominalizata Elena Basescu (4,22%).

Ambele partide majore și-au declarat victoria. Social-democrații s-au bazat pe datele de numărare a voturilor, „ Partidul Democrat Liberal din România ” a declarat că Elena Băsescu a fost susținută de formațiune și pentru a afla cota reală a partidului, rezultatul acesteia trebuie adăugat la rezultatul parte.

„Partidul Social Democrat” a ocupat primul loc în 17 judeţe din 41. Cel mai mare număr de voturi a fost în judeţele Teleorman (51,68%), Vrancea (48,47%). În toate județele în care socialiștii au câștigat, pe locul doi se află „Partidul Democrat Liberal”. „Partidul Democrat Liberal” a câștigat în 18 județe, iar în 16 dintre ele social-democrații s-au clasat pe locul doi. Cel mai mare rezultat al liberal-democraților este la Alba (44,45%) și Neamț (41,91%).

„Uniunea Democrată a Ungurilor din România” a ocupat primul loc în 6 județe (în 5 dintre ele „ PSD ” a fost pe locul doi, într-unul – „ PDL ”), la Cluj uniunea a ajuns pe locul doi (22,51%), învingând socialiştilor. Cel mai bun rezultat în Harghita (89,4%) și Covasna (82,41%). „ Partidul Național Liberal ”, al treilea partid ca mărime, a urcat peste nivelul său doar în județul Ilfov , unde s-a clasat pe locul doi după „PDL” („PDL” 40,32%, „PNL” 23,91%).

La București, Partidul Democrat Liberal a câștigat 28,28% din voturi, Partidul Social Democrat - 27,87%. 4 din cele 6 sectoare ale capitalei au dat mai multe voturi liberalilor, in doua sectoare au castigat socialistii.

Note

1. ↑ Patronul Steaua arestat . Consultat la 19 iulie 2013. Arhivat din original la 2 septembrie 2010. (nedefinit)

Link -uri

• Rapoartele de țară ale alegerilor pentru Parlamentul European din 2009
• Comisia Electorală Centrală Română
• Liste de candidați ai tuturor partidelor