Eparhia de Eichstätt
| Eparhia de Eichstätt |
|---|
| Dioecesis eystettensis |
Stema eparhiei |
| Țară |
Germania |
| Metropolă |
Arhiepiscopia Bambergului |
| Data fondarii |
745 |
| Orasul principal |
Eichstätt , Germania |
| Catedrală |
Catedrala Sfântul Salvator, Sfânta Fecioară Maria și Sfântul Willibald |
| Ierarh |
Gregor Maria Hanke |
| parohii |
265 |
| Pătrat |
6.025 km² |
| Populația |
890.000 |
| Numărul de enoriași |
442.772 |
| Ponderea enoriașilor |
49,7% |
|
|
| bistum-eichstaett.de |
| Fișiere media la Wikimedia Commons |
Episcopia de Eichstette ( lat. Dioecesis Eystettensis ) este o eparhie a Bisericii Romano-Catolice cu centrul său în orașul Eichstette , Germania . Episcopia Eichstätt face parte din Arhiepiscopia Bamberg . Biserica catedrală a diecezei Eichstätt este Catedrala Sfântul Salvator, Sfânta Fecioară Maria și Sfântul Willibald .
Istorie
Episcopia de Eichstätt a fost înființată în 745. Inițial a făcut parte din Mitropolia Mainz . Primul episcop al diecezei de Eichstätt a fost Willibald , care era rudă cu Sfântul Bonifaciu .
La 1 noiembrie 1007, Episcopia de Eichstätt a transferat o parte din teritoriul său în favoarea înființării Episcopiei de Bamberg (azi Arhiepiscopia de Bamberg ).
În Evul Mediu, episcopii de Eichstätt erau șefii unui principat ecleziastic , care, după mediatizarea germană , a fost încorporat în Regatul Bavariei .
Reforma germană a influențat foarte mult activitățile Bisericii Romano-Catolice pe teritoriul diecezei Eichstätt. În secolul al XVI-lea, mai mult de jumătate din teritoriul diecezei de Eichstätt a căzut sub influența luteranismului. În primul deceniu al secolului al XVII-lea, catolicismul și-a putut răspândi activitățile pe două treimi din teritoriul diecezei de Eichstätt.
La 1 aprilie 1818, dieceza de Eichstätt a devenit parte a Mitropoliei din Bamberg.
Ordinarii eparhiei
- Sfântul Willibald (741-786);
- Geroch (786-801);
- Agan (801-819);
- Adalung (820-841);
- Altun (841-858);
- Ottokar (858-881);
- Gottschalk (881-884);
- Erkenbald (884-916);
- Udalfrid (916-933);
- Starhand (933-966);
- Reginald (966-989);
- Megingots von Lexgemund (989-1014);
- Gundakkar I (1014-1019);
- Walter (1020-1021);
- Heribert von Rothenburg (1022-1042);
- Gutzmann von Rothenburg (1042);
- Gebhard I von Dollenstein-Hirschberg (1042 - septembrie 1054);
- Gundakkar II (1057-1075);
- Ulrich I (1075-1099);
- Eberhard I von Voburg-Schweinfurt (1100-1112);
- Ulrich II von Bogen (1112-1125);
- Gebhard II von Hirschberg (1125-1149);
- Burkhard von Memlem (1149-1153);
- Conrad I von Morsberg (1153-1171);
- Egilolf (1171-1182);
- Otto (1182-1195);
- Hartwich I von Hirschberg (1195-1223);
- Friedrich I von Hauenstadt (1223-1225);
- Heinrich I von Ziplingen (1225-1229);
- Heinrich II von Tischlingen (1229-1234);
- Heinrich III von Rafensberg (1234-1237);
- Friedrich II von Parsberg (1237-1246);
- Heinrich IV von Württemberg (1246-1259);
- Engelhard (1259-1261);
- Hildebrand von Morn (1261-1279);
- Reimbrecht von Mulenhard (1279-1297);
- Conrad II von Pfaffenhausen (1297-1305);
- Johann I von Durbheim (1305-1306);
- Philipp von Ratsamhausen (1306-1322);
- Marquard I von Hageln (1322-1324);
- Gebhard III von Greisbach (1324-1327);
- Friedrich III von Leuchtenberg (1328-1329);
|
- Friedrich IV von Nuremburg (1328-1329);
- Henric al V-lea Schenck von Reicheneck (1329-1344);
- Albrecht I von Hohenfels (1344-1353);
- Berthold von Nürnburg (1355-1365);
- Rabanus Schenck von Wildburgstetten (1365-1383);
- Friedrich V von Oettingen (1383-1415);
- Johann II von Heideck (1415-1429);
- Albrecht II von Rechberg (1429-1445);
- Johann von Eich (1445-1464);
- Wilhelm von Reichenau (1464-1496);
- Gabriel von Eyb (1496-1535);
- Christoph Marshalk zu Pappenheim (1535-1539);
- Moritz von Hutten (1539-1552);
- Eberhard von Hirnheim (1552-1560);
- Martin von Schaumberg (1560-1590);
- Kaspar von Seckendorf (1590-1595);
- Johann Konrad von Gemmingen (1595-1612);
- Johann Christoph von Westerstetten (1612-1637);
- Marquard von Schenk von Castell (1637-1685);
- Johann Oichar von Schenk von Castell (1685-1697);
- Johann Martin von Eyb (1697-1704);
- Johann Anton von Knebel von Katzenellenbogen (1705-1725);
- Franz Ludwig von Schenk von Castell (1725-1736);
- Johann Anton von Freiberg-Hopferau (1736-1757);
- Raymond Anton von Strazoldo (1757-1781);
- Johann Anton von Zemen (1781-1790);
- Joseph von Stubenberg (1790-1818) - numit arhiepiscop de Bamberg;
- Petrus Pustet (1824-1825);
- Johann Friedrich Esterreicher (1825-1835);
- Johann Martin Manl (1835);
- Carl August von Reisach (1836-1841) - cardinal din 17.12.1855;
- Georg von Ettl (1846-1866);
- Franz Leopold von Leonrod (1866-1905);
- Johannes Leo von Mergel (1905-1932);
- Konrad von Preising Lichteneg-Moss (1932-1935) - numit Arhiepiscop de Berlin ;
- Michael Rackl (1935-1948);
- Joseph Schroeffer (1948-1968);
- Alois Brems (1968-1983);
- Karl Heinrich Braun (17.04.1984 - 25.03.1995) - numit arhiepiscop de Bamberg;
- Walter Mixa (24.02.1996 - 16.07.2005);
- Gregor Maria Hanke (14.10.2006 - prezent).
|
|
Sursa
- Annuario Pontificio , Libreria Editrice Vaticana, Città del Vaticano, 2003, ISBN 88-209-7422-3
- Pius Bonifacius Gams, Series episcoporum Ecclesiae Catholicae , Leipzig 1931, pp. 273-275 (lat.)
- Konrad Eubel, Hierarchia Catholica Medii Aevi , vol. 1 Arhivat 9 iulie 2019 la Wayback Machine , p. 243; vol. 2 Arhivat 4 octombrie 2018 la Wayback Machine , p. 152; vol. 3 Arhivat 21 martie 2019 la Wayback Machine , p. 193; vol. 4 Arhivat la 4 octombrie 2018 la Wayback Machine , p. 184; vol. 5 , p. 197-198; vol. 6 , p. 212 (lat.)
Link -uri