Yoik

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 10 iunie 2019; verificările necesită 3 modificări .

Yoik ( juoigan sami de nord , luohti , joik norvegian ) este un cântec tradițional sami , un gen creativ sami unic. Yoik se caracterizează printr-un ritm special , repetând pe tot parcursul cântecului același, sună frumos, dar adesea lipsit de sensul direct al cuvintelor.

Informații istorice

Inițial, yoik nu era un gen separat - aceste cântece făceau parte din riturile religioase. Mai mult, yoik a fost menționat inițial doar ca unul dintre mai multe stiluri de cânt sami , dar cuvântul este acum folosit în mod obișnuit pentru a se referi la toate tipurile de cântări tradiționale sami.

Potrivit muzicologilor, yoik este una dintre cele mai vechi tradiții muzicale din Europa [1] .

Cele mai multe dintre aceste cântece sunt foarte personale și apar la naștere. În cultura sami , a avea propriul yoik joacă un rol la fel de important ca și a avea un nume [2] .

Caracteristici

Yoik nu este adesea un cântec despre nimeni sau despre nimic, el transmite „esența” persoanei care cântă sau subiectul despre care se cântă.

Yoik-ul este de obicei cântat a capella , uneori cu acompaniamentul unui tamburin , tobe sau alte instrumente. Tonalitatea yoikului are cel mai adesea o scară pentatonică , dar interpreții pot folosi alte tonuri la discreția lor [3] .

În sensul obișnuit, un cântec ar trebui să aibă un început, un mijloc și un sfârșit. Yoik este întrerupt la fel de brusc cum începe. În acest sens, nu are nici început, nici sfârșit [4] .

Artiști de seamă

Vezi și

Note

  1. Tradisjonell klassisk joik - Traditional Classical Sami Yoik - Arbevirolas Luohti Arhivat 29 august 2008 la Wayback Machine
  2. Ande Sombi. Yoik și teoria cunoașterii Arhivat pe 14 septembrie 2011 la Wayback Machine
  3. Same etnam Arhivat la 1 ianuarie 2016 la Wayback Machine : O scurtă introducere în lumea muzicală sami.
  4. folkler.ru . Preluat la 14 mai 2011. Arhivat din original la 14 septembrie 2011.

Link -uri