Kleinert, Hagen

Hagen Michael Kleinert , ( 15 iunie 1941 , Festenberg ( acum Twardogura ) , Polonia ) - fizician teoretician, profesor la Universitatea Liberă din Berlin , membru de onoare Max Born Arhivat pe 11 iunie 2020 la Wayback Machine (2008).

Autor a peste 370 de lucrări despre fizica matematică , fizica particulelor elementare, fizica nucleară , fizica materiei condensate, cristale lichide , biomembrane , microemulsii, polimeri și teoria marketingului financiar . A scris mai multe monografii despre fizica teoretică, dintre care cea mai faimoasă este Integrale continuu în mecanica cuantică, statistică, fizica polimerilor și marketing financiar .

Educație și activități timpurii

Kleinert a studiat fizica la Universitatea de Tehnologie din Hanovra din 1960 până în 1963 , apoi la diferite universităţi din SUA . În 1967 a primit un doctorat de la Universitatea din Colorado . Din 1969 este  profesor la Universitatea Liberă din Berlin . Ca om de știință vizitator, a lucrat mult timp la Centrul European de Cercetare Nucleară ( Geneva ), la multe universități americane: în Berkeley , Santa Barbara , San Diego , Santa Cruz , la Laboratorul Național Los Alamos . În 1972 , în timpul vizitei lui Kleinert la Caltech , a avut prima sa întâlnire cu Richard Feynman . Apoi Feynman a atras atenția lui Kleinert asupra chestiunii aplicării integralelor de cale pe care le-a propus pentru calcule în mecanica cuantică și, în special, pentru rezolvarea celei mai simple probleme de mecanică cuantică despre atomul de hidrogen. Mai târziu, această problemă a fost complet rezolvată de Kleinert împreună cu IH Duru [2] [3] , iar interesul lui Kleinert pentru integralele Feynman s-a păstrat până astăzi (vezi cartea).

Lucrarea comună a lui Kleinert [5] cu Feynman [4 ] a pus bazele așa-numitei teorii a perturbației variaționale , care permite în prezent să se calculeze cu mare precizie exponenții critici ai observabilelor în apropierea punctului de tranziție de fază de ordinul doi . 6] (pentru heliu superfluid , valorile lor experimentale au fost obținute în [7] ).

Interese științifice

Kleinert este autorul monografiei în două volume Gauge Fields in Condensed Matter Physics (vezi mai jos). El a construit o teorie de câmp a tranzițiilor de fază, în care fluctuațiile statistice ale vârtejurilor și defectelor sunt descrise ca excitații elementare ale câmpurilor prin intermediul diagramelor Feynman . De fapt, aceste câmpuri corespund unor distribuții spațiale ale unui nou parametru - parametrul dezordine  - dual cu parametrul de ordine introdus de L. D. Landau în teoria sa a tranzițiilor de fază. O consecință a acestei teorii pentru supraconductivitate a fost existența unui punct critic pe curba de fază prezisă de Kleinert în 1982 , sub care apare o limită care separă fazele supraconductoarelor de primul și al doilea fel [8] . În 2002 această predicție a fost confirmată prin calcule computerizate folosind metoda Monte Carlo [9] .

• Teoriile câmpurilor cuantice colective [10] și hadronizarea cuarcilor [11] dezvoltate de Kleinert sunt prototipurile multor tendințe moderne în fizica particulelor elementare, a nucleului atomic și a materiei condensate.

• În 1973 , el a arătat [12] cum apare algebra polilor Regge (vezi pagina 232 Arhivat 11 iunie 2020 la articolul Wayback Machine [13] ), în modelele de câmp cuantic ale quarcilor .

• În 1978 , el a prezentat ideea existenței supersimetriei sparte în nucleele atomice [14] , care a primit acum confirmarea experimentală [15] .

• În 1981 , Kleinert, împreună cu Mackie, a găsit structura de fază icosaedrică în cvasicristale [16] .

• În 1986 , independent de Polyakov , el a propus un șir cu rigiditate [17] în teoria relativistă a corzilor . Spre deosebire de șirul Nambu-Goto , șirul Polyakov-Klyanert Arhivat 11 iunie 2020 la Wayback Machine are o grosime finită, care corespunde unei reprezentări mai realiste a interacțiunii quarcilor.

• În 1999 , împreună cu Chervyakov, a arătat că principiul invarianței de reparametrizare a integralelor de cale calculate prin teoria perturbațiilor conduce la o alegere unică a regularizării integralelor Feynman din produse ale funcțiilor generalizate [18] , ceea ce asigură că abordarea Feynman este echivalentă la ecuația Schrödinger din mecanica cuantică.

Ca teorie, o alternativă la teoria corzilor, Kleinert a folosit analogia strânsă dintre geometria non-euclidiană și geometria cristalelor cu defecte pentru a construi un model al universului, numit cristalul lumii sau cristalul Planck-Kleinert , care, la distanțe de ordinea lungimii Planck , duce la o fizică complet diferită de teoria corzilor . În acest model, materia generează defecte în spațiu-timp care generează curbura și toate efectele relativității generale . Teoria lui Kleinert a inspirat-o pe artista italiană Laura Peche să creeze o serie de sculpturi din sticlă numite „World Crystal” Arhivat pe 18 septembrie 2008 la Wayback Machine .

Serviciu comunitar

Kleinert este un membru de frunte al Proiectului de cercetare avansată în astrofizică relativă internațională (Proiectul IRAP) Arhivat la 6 iulie 2007 la Wayback Machine , care face parte din Rețeaua internațională de astrofizică ( ICRANet ). Este implicat în proiectul European Science Foundation Cosmology in the Laboratory (COSLAB) .

Literatură

1. ↑ Genealogia matematică  (engleză) - 1997.
2. ↑ Duru IH, Kleinert H. Soluția integrală a căii pentru atomul H  // Fizică Literele B   : jurnal. - 1979. - Vol. 84 , nr. 2 . - P. 185-188. . - doi : 10.1016/0370-2693(79)90280-6 .
3. ↑ Duru IH, Kleinert H. Quantum Mechanics of H-Atom din Path Integrals (neopr.)  // Fortschr. Fiz. - 1982. - T. 30 , nr 2 . - S. 401-435. .  
4. ↑ Kleinert, H. Travailler avec Feynman (nespecificat)  // Pour La Science. - 2004. - T. 19 . - S. 89-95 .  
5. ↑ Feynman RP, Kleinert H. Effective classical partition functions (engleză)  // Physical Review  : journal. - 1986. - Vol. A 34 . - P. 5080 - 5084 . - doi : 10.1103/PhysRevA.34.5080 .  
6. ↑ Kleinert, H.. „Exponenți critici din teoria φ4 de cuplare puternică cu șapte bucle în trei dimensiuni” Arhivat la 12 martie 2020 la Wayback Machine . Physical Review D 60, 085001 (1999). doi : 10.1103/PhysRevD.60.085001
7. ↑ Lipa JA Căldura specifică a heliului lichid în gravitate zero foarte aproape de punctul lambda // Physical Review  : journal  . - 2003. - Vol. B68 . — P. 174518 . - doi : 10.1103/PhysRevB.68.1745 .  
8. ↑ Kleinert H. Disorder Version a Abelian Higgs Model and the Order of the Superconductive Phase Transition  // Lett . Nuovo Cimento   : jurnal. - 1982. - Vol. 35 . - P. 405-412 .
9. ↑ Hove J., Mo S., Sudbo A. Order of the Metal-to-Superconductor Transition  // Phys . Rev.  : jurnal. - 2002. - Vol. B 66 . — P. 8 . - doi : 10.1103/PhysRevB.66.064524 .  
10. ↑ Kleinert H. Câmpuri cuantice colective (nedefinite)  // Fortschritte der Physik. - 1978. - T. 36 . - S. 565-671 .  
11. ↑ Kleinert, H., Prelegeri prezentate la Erice Summer Institute 1976. On the Hadronization of Quark Theories (nespecificated)  // Understanding the Fundamental Constituents of Matter, Plenum Press, New York, 1978, A. Zichichi ed.. - 1978 - p. 289-390 .  
12. ↑ Kleinert H. Factori de formă bilocali și cuplari Regge (nedefinite)  // Nucl. Fizică. - 1973. - T. B65 . - S. 77-111. . - doi : 10.1016/0550-3213(73)90276-9 .  
13. ↑ Ne'eman Y., Reddy VTN Universality in the Algebra of Vertex Strengths as Generated by Bilocal Currents  // Nucl . Fiz.  : jurnal. - 1981. - Vol. B84 . - P. 221-233 . - doi : 10.1016/0550-3213(75)90547-7 .  
14. ↑ Ferrara S., 1978 Erice Lectură publ. în. The New Aspects of Subnuclear Physics (neopr.)  // Plenum Press, NY, Zichichi, A. ed .. - 1980. - P. 40 .  
15. ↑ Metz A., Jolie J., Graw G., Hertenberger R., Gröger J., Günther C., Warr N., Eisermann Y. Evidence for the Existence of Supersymmetry in Atomic Nuclei  // Phys . Rev. Lett.  : jurnal. - 1999. - Vol. 83 . - P. 1542 .  
16. ↑ Kleinert H., Maki K. Lattice Textures in Cholesteric Liquid Crystals (neopr.)  // Fortschritte der Physik. - 1981. - T. 29 . - S. 219-259. .  
17. ↑ Kleinert H. The Membrane Properties of Condensing Strings  // Phys . Lett. B   : jurnal. - 1986. - Vol. 174 . — P. 335 .
18. ↑ Kleinert H., Chervyakov A. Reparametrization invariance of path integrals (engleză)  // Phys. Lett.   : jurnal. - 1999. - Vol. B464 . - P. 257--264 .

Monografii

• Câmpuri de măsurare în materie condensată , voi. I, „LINII DE SUPERFLOW ȘI VORTEX”, pp. 1-742, voi. II, „TENSĂRI ŞI DEFECTE”, pp. 743-1456, World Scientific (Singapore, 1989) ; Volum broşat ISBN 9971-5-0210-0 (disponibil online: volumul I arhivat la 27 mai 2008 la Wayback Machine şi volumul II arhivat la 27 mai 2008 la Wayback Machine )

• Critical Properties of φ 4 -Theories , World Scientific (Singapore, 2001) ; Volum broşat ISBN 981-02-4658-7 (disponibil parţial online Arhivat la 30 iunie 2007 la Wayback Machine )

• Path Integrals in Quantum Mechanics, Statistics, Polymer Physics, and Financial Markets , ediția a 5-a, World Scientific (Singapore, 2006) (disponibil online Arhivat la 1 ianuarie 2009 la Wayback Machine )

• Câmpuri cu valori multiple în materie condensată, electrodinamică și gravitație , World Scientific (Singapore, 2008) (disponibil online Arhivat 18 martie 2009 la Wayback Machine )

• Proceedings of the Eleventh Marcel Grossmann Meeting Arhivat 14 aprilie 2008 la Wayback Machine on General Relativity , World Scientific (Singapore, 2008) (împreună cu RT Jantzen)

• Particles and Quantum Fields , World Scientific (Singapore, 2016) Arhivat 16 octombrie 2019 la Wayback Machine (disponibil și online )

Link -uri

• Pagina personală Arhivată 15 iunie 2008 la Wayback Machine

Site-uri tematice	Genealogie matematică Scopus zbMATH Deschide
În cataloagele bibliografice BIBSYS: 90378511 BNF : 12509851k GND : 113534426 ISNI : 0000 0001 1037 838X J9U : 987007422483105171 LCCN : n90679579 NTA : 080674976 NUKAT : n96032099 SUDOC : 034332936 VIAF : 9954324 WorldCat VIAF : 9954324