Kuksha

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 9 februarie 2022; verificarea necesită 1 editare .
Kuksha
clasificare stiintifica
Domeniu:eucarioteRegatul:AnimaleSub-regn:EumetazoiFără rang:Bilateral simetricFără rang:DeuterostomiiTip de:acorduriSubtip:VertebrateInfratip:cu falciSuperclasa:patrupedeComoară:amniotiiComoară:SauropsideClasă:PăsăriSubclasă:păsări cu coadă de fantăInfraclasa:Gust nouComoară:NeoavesEchipă:paseriformeSubordine:cântec passerineInfrasquad:CorvidaSuperfamilie:CorvoideaFamilie:corvidaeGen:KukshiVedere:Kuksha
Denumire științifică internațională
Perisoreus infaustus ( Linnaeus , 1758 )
Subspecie
  • P. infaustus infaustus
  • P. infaustus maritimus
  • P. infaustus opicus
  • P. infaustus ostjakorum
  • P. infaustus rogosowi
  • P. infaustus ruthenus
  • P. infaustus sakhalinensis
  • P. infaustus sibericus
  • P. infaustus tkatchenkoi
  • P. infaustus varnak
  • P. infaustus yakutensis
zonă

     Pe tot parcursul anului

Compilat de: „BirdLife International și Handbook of the Birds of the World (2016) 2016, IUCN 2020.1”
stare de conservare
Stare iucn3.1 LC ru.svgPreocuparea minimă
IUCN 3.1 Preocuparea minimă :  22705775

Kuksha [1] ( lat.  Perisoreus infaustus ) este o pasăre din familia corvidae (Corvidae) din ordinul passerinelor.

Titlu

Numele kuksha provine de la strigătul făcut de pasăre, asemănător sunetului surd „kuuk”, pentru care, se pare, și-a primit numele; cf., de exemplu, cuc - de la „cuc”, bufniță vultur în germană ( Uhu ) de la sunetul emis „uh-huh”.

Există o versiune conform căreia numele kukshi este împrumutat din limbile finlandeze (cf. Kareliană - kuukše , finlandeză - kuukkeli , finlandeză sami - kuouhsak , norvegiană sami - guvsag ), dar împrumutul ar fi putut avea loc în direcția opusă - de la rusă la Limbi baltico-finlandeze [2] .

În dialectele ruse există un alt nume pentru această pasăre - ronzha . Cuvintele apropiate se găsesc în limbile baltice (cf. lituaniană rąšis  - „spărgător de nuci pestriț, spărgător de nuci”; letonă - ruozis  - „spărgător de nuci pestriț, ciocănitor, ciocănitor”) [3] . Cel mai probabil, acest cuvânt se referă la vocabularul substratului și este asociat cu asimilarea unei părți din vechii Balți de către triburile baltico-finlandeze sau slave din antichitate [4] . Numele „ronzha” în domeniul științific nu a fost stabilit din cauza ambiguității sale: ronzha în dialectele ruse se numește nu numai kuksha, ci și geai , spărgătorul de nuci , zhelna , aripile de ceară , soarele și alte păsări de pădure. [5] Boris Pasternak în romanul „ Doctor Jivago ” se referă la rolă ca pe un ronge :

Vasia, întinzând carcasa, zăcea pe marginea crângului. Când zorii au devenit mai vizibili, o pasăre mare, cu aripi grele, a zburat de pe munte, a zburat în jurul crângului într-un cerc neted și s-a așezat pe vârful unui brad lângă locul unde zăcea Vasya. El și-a ridicat capul, s-a uitat la gâtul albastru și la pieptul albastru-gri al rolei albastre și a șoptit cu voce tare fascinat: „Ronzha”, numele ei Ural.

— Boris Pasternak . Doctor Jivago: Un roman. - M.: OLMA PRESS, 2005. - S. 203. ISBN 5-224-05224-6

Este dificil să distingem un kuksha de o geai de la distanță lungă, prin urmare, în unele limbi, de exemplu, în Udmurt [6] și Komi-Zyryan [7] , aceste păsări au același nume. Există exemple de alte limbi în care kuksha este considerat un tip de jay (deși din punct de vedere științific acest lucru nu este adevărat). Deci, în engleză, kuksha este siberian jay („Siberian jay”), în germană este Unglückshäher („o jay care aduce nenorocire”), în Mari este kozhgupshulӧ („spruce jay”).

Vechiul nume latin se găsește în literatură - Cractes infaustus . Inițial , Karl Linnaeus i-a dat cuksha numele latin Lanius infaustus , adică l-a clasat incorect printre crispați .

Aspect

Arată ca o geacă , doar puțin mai mică: lungimea corpului ajunge la 26-30 cm, anvergura aripilor - 40-46 cm, greutatea - 70-100 g. Culoarea este maro-cenușiu, vârful capului și aripile sunt închise, coada este roșie, longitudinală în mijlocul cozii dungă întunecată, sub coadă roșiatică. Se poate distinge de o geacă prin culoarea cozii și absența petelor albe.

Țipătul este un „kzhee-kzhee” puternic și un fluier scăzut „kuuk-kuuk”. Cântecul este format din fluiere și sunete surde. Se comportă foarte liniștit în pădure.

Distribuție

Trăiește în pădurile de taiga din Eurasia, de la Scandinavia până la izvoarele Anadyr , Sakhalin și Primorye , în principal în taiga de molid-brad și cedru-zarice. Pasăre sedentară, în partea de nord a gamei migrează iarna spre sud.

Stil de viață

În perioada de după cuibărit, pasărea este zgomotoasă și vizibilă. Trăiește în perechi și stoluri. În zbor, își deschide coada ca un evantai. Omnivor. Baza nutriției o constituie semințele de conifere, nuci, fructe de pădure, insecte, rozătoare mici, păsări mici, ouă și carouri. Pentru iarnă, păsările se depozitează în copaci.

Reproducere

Cuibul este aranjat pe conifere [8] , la o înălțime de 2 până la 6 m, depune ouă în aprilie-mai. Ambreiajul conține 3-5 ouă gri-verzui cu pete închise la culoare. Incubația durează 16-17 zile. Păsările tinere zboară în iunie - începutul lunii iulie. În timpul cuibării, este secret, uneori nu zboară de pe cuib chiar și după ce copacul este tăiat.

În cultură

În romanul lui I. S. Turgheniev „ Părinți și fii ”, numele unuia dintre personaje - Avdotya Kukshina - se referă la pasărea kuksha. Autorul sugerează golul, zgomotul suplimentar și neliniștea personajului său [1] .

Vezi și

Note

  1. ↑ Boehme R.L. , Flint V.E. Dicționar de nume de animale în cinci limbi. Păsări. latină, rusă, engleză, germană, franceză / Ed. ed. acad. V. E. Sokolova . - M . : Limba rusă , RUSSO, 1994. - S. 471. - 2030 exemplare.  - ISBN 5-200-00643-0 .
  2. ↑ Dialectele rusești din Obonezhye: un studiu arie-etimologic al lexicului de origine baltic-finlandeză. Citiți online gratuit electronic | Pagina 14 | Fereastră unică . window.edu.ru _ Preluat: 9 mai 2021.
  3. ↑ Lauchyute Yu.A. Dicţionar de baltisme în limbi slave . - Leningrad, 1982. - S. 90.
  4. ↑ Ronja. Zborul prin secole | Nativ Vyatka . rodnaya-vyatka.ru _ Preluat: 9 mai 2021.
  5. ↑ Dicționar de dialecte populare rusești. Problema 35 / redactor-șef: F.P. Sorokoletov. - Sankt Petersburg. : „Ştiinţă”, 2001. - S. 176-177. — 360 s.
  6. ↑ %EA%F3%EA%F8%E0 Traducător rusă-udmurtă online Traducător udmurtă-rusă . udmurtinfo.ru _ Preluat: 9 mai 2021.
  7. ↑ Rakin A.N. Dicţionar scurt Komi - Rusă Rusă - Komi zoonymic. . - Syktyvkar: Editura de carte Komi, 1993. - P. 44.
  8. ↑ A. Sorokin. Cartea Roșie a Regiunii Tver. - Tver: Veche Tver, 2002. - 256 p. — ISBN 5-94636-002-7 .

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii
Taxonomie