Lomnitsky, Anthony
Anthony-Marian Lomnitsky (17 ianuarie 1881 - 4 iulie 1941) a fost un matematician polonez, unul dintre fondatorii Școlii de Matematică din Lviv .
Biografie
Anthony-Marian Lomnitsky s-a născut în familia lui Maryan-Aloysius Lomnitsky (1845-1915), zoolog, paleontolog și geolog, și Maria Lomnitskaya (născută Shchutskaya). A avut doi frați - Yaroslav Ludomir (1873-1931) și Maximilian (1877-1947).
A mers la școală în 1888. În 1899 a absolvit al patrulea gimnaziu din Lviv. În același an a intrat la Facultatea de Filosofie a Universității din Lviv , unde a studiat, în special, cu Jozef Puzina (1856-1919), Jan Raevsky (1857-1906), Stanislav Kempinsky (1867-1908), Maryan Smolyukhovsky (1872). -1917) și Kazimir Tvardovsky (1866-1938). A fost un participant activ în cercul universitar de fizică și matematică, din 1902 a condus-o. În noiembrie 1903, Lomnitsky și-a luat doctoratul, susținându-și teza „Despre mapările diferențiale ale funcțiilor hipergeometrice”. În aceeași lună, a promovat examene de matematică, fizică (atât scrise, cât și orale), poloneză și germană (ambele orale) și a primit diploma de profesor de matematică și fizică în gimnazii și școli reale cu predare în poloneză. Înainte de aceasta, în septembrie, a lucrat ca profesor adjunct la Gimnaziul al șaselea din Lviv. Din 1904 până în septembrie 1907, Lomnicki a predat la Primul Gimnaziu din Tarnow.
În 1905 s-a căsătorit cu Vladislava Becker, iar în anul următor cuplul a avut o fiică, Irena. După ce a primit o bursă de 1200 de coroane de la Ministerul Confesiunilor Religioase și Învățământului Public al Austro-Ungariei , Lomnitsky, împreună cu soția și fiica sa, s-au aflat la Göttingen în 1906-1907 . Acolo, la universitatea locală , a ascultat prelegeri ale lui David Hilbert , Felix Klein , Hermann Minkowski , Gustav Herglotz și Karl Runge . A participat la un seminar, ale cărui teme au fost teoria funcțiilor automorfe , suprafețe minime , ecuații integrale și calculul variațiilor .
Din septembrie 1907 până la sfârșitul lui august 1920, Lomnițki a predat la gimnaziul al șaptelea din Lviv, în 1916-1917 a fost directorul acesteia. În 1913-1914 a predat matematică ca docent privat la facultatea de inginerie mecanică a Școlii Politehnice din Lviv . A aparținut membrilor Cercului de matematică și fizică din Lvov (nu mai târziu de 1909). În 1914-1915 s-a angajat în teoria probabilităților și a matematicii actuariale , cursul căruia a predat mai târziu la Școala de Comerț din Lviv .
În 1918-1919, în timpul războiului polono-ucrainean , Anthony Lomnitsky a participat ca voluntar în grad de soldat la luptele pentru Lvov de partea polonezilor. A primit Crucea de Apărare a Liovului și a fost promovat sublocotenent. A slujit în regimentul pușcașilor din Lvov.
În august 1919 a devenit profesor asistent, iar câteva zile mai târziu - profesor adjunct de matematică (sub Zdzisław Krygowski) la Școala Politehnică din Lviv. A fost secretarul Societății de Matematică din Lvov. În iunie 1920, s-a născut fiica sa Eva, în august Lomnitsky a devenit profesor extraordinar la Politehnica din Lviv și a ocupat funcția de șef al departamentului de matematică. În 1920 a luat parte la războiul polono-sovietic .
27 august 1921 Lomnitsky a devenit profesor obișnuit la Politehnica din Lviv. Din 1922 a fost membru corespondent al Societății Științifice din Lviv (din 1928 - membru cu drepturi depline). În 1922-1923 și 1937-1938 Lomnițki a fost decanul Facultății de Mecanică a Politehnicii din Lvov, iar în 1922-1924 și în 1939 a fost președintele Departamentului Lvov al Societății de Matematică Poloneză .
În septembrie 1928 a participat la al VIII-lea Congres Internațional de Matematică de la Bologna . În 1929, Lomnitsky a primit șase luni de concediu plătit pentru munca științifică. După ce a primit o bursă de 6.000 de złoty de la Fundația pentru Cultură Populară în 1930, în același an, Lomnitsky a petrecut opt luni pentru cercetare științifică la Roma (februarie-mai), Paris (mai-iunie), Höttingen (iunie-iulie) și Berlin ( iulie -iulie).septembrie). În anul universitar 1930-1931, Lomnitsky a ocupat funcția de decan al facultății generale a Politehnicii din Lviv, iar în 1933 a fost ales rector al acestei universități, dar președintele Poloniei nu a aprobat această alegere. Din toamna anului 1938 până în octombrie 1939, Lomnitsky a fost prorector al Politehnicii din Lviv. Din 1933 a fost membru corespondent al Societăţii Ştiinţifice din Varşovia , iar din 1938 membru corespondent al Academiei Poloneze de Cunoaştere . În 1935-1939, Lomnitsky a predat un curs de matematică aplicată la Facultatea de Inginerie a Politehnicii din Lviv. În 1938, Societatea Poloneză de Statistică a început să publice „Przegląd Statystyczny”, iar Lomnicki a devenit membru al comitetului editorial al acestei reviste.
După ce Lvov a devenit parte a URSS în septembrie 1939, în a doua jumătate a lunii octombrie 1939, Lomnițki a avut o discuție aprinsă cu comisarul de atunci al Politehnicii, locotenent-colonelul Yusimov [1] . În ciuda acestui fapt, Lomnitsky aparținea a 80 de profesori de politehnică cărora li sa permis să predea la universitatea reorganizată. La începutul lunii iunie 1941, a devenit șeful unui centru de consultanță, pe baza căruia urma să fie deschisă o filială a Institutului de Petrol și Chimie din Azerbaidjan la Drohobych sau Borislav . Au fost programate examene de admitere pentru candidați, dar a început Marele Război Patriotic [2] .
În noaptea de 4 iulie 1941, Lomnitsky a fost arestat de către Gestapo din grupul Einsatzkommando și pe la patru dimineața au fost executați împreună cu alți 42 de reprezentanți arestați ai intelectualității din Lviv pe dealurile Vuletski . De la fereastra apartamentului familiei Lomnitsky, de pe strada Nabelyak (acum strada Kotlyarevsky ), soția profesorului, Maria, a văzut de departe oameni care erau conduși la execuție. A auzit împușcături [3] .
La 8 octombrie 1943, naziștii, pentru a disimula urmele crimei, au dus rămășițele celor executați în alt loc din Lvov cu mâinile grupului Sonderkommando-1005 format din evrei și au ars a doua zi [4] . Prin urmare, mormântul lui Anthony Lomnitsky nu a fost păstrat.
Proceedings
Articole
- O odwzorowaniach cząstkowych funkcji hipergeometrycznych, Lwów 1903, doktorat.
- Podstawy matematyczne kartografii, Sprawozdania Gimnazjum I w Tarnowie za rok 1904/5, Tarnow 1905, 1-34.
- Wstępne lekcje trygonometryi, Muzeum, Rocznik XXII, Tom I, Zeszyt 4 (1906), 341-349.
- Kolejne rozszerzanie zakresu pojęcia liczby, Wiadom. Mat. 15 (1911), 53-78.
- Recenzja książki AEH Love, Zasady rachunku różniczkowego și całkowego, tłumaczyli St. Kalinowski și Wł. Wojtowicz, Warszawa 1913, str. 225, w: Wektor, Rok II, nr 6 (1913), 293-298.
- 11 (1918), 807-846.
- O układach zasad koniecznych i dostatecznych, służących do definicji pojęcia wielkości, Wiadom. Mat. 23 (1919), 37-70.
- Uogólnienie wzoru interpolacyjnego Lagrange'a, Rozprawy Wydz. Matem.-Przyrodn. Polskiej Akademii Umiejęności w Krakowie, Serja III, Tom 20A (1920), 173-179 [zbiór ogólny Tom 60, 1921].
- G´en´eralisation du polynˆome ordinaire de Lagrange, Bulletin International de l'Acad´emie Polonaise des Sciences et Lettres, Classe des Sciences Math´ematiques et Naturelles, S´erie A: Sciences Math´ematiques 60 (1920), Cracovie 1921 , 109-110.
- (wspólnie z S. Ruziewiczem) Józef Puzyna, Wiadom. Mat. 25 (1921), 113-119.
- O zasadzie dysjunkcji w logistyce i matematyce, Ruch Filozoficzny, Lwów, T. VI, Nr. 8-10 (1922), 144-146.
- O równoważności wielokątów płaskich, wykłady dla nauczycieli matematyki we Lwowie w styczniu 1922 roku (czasopismo nieznane).
- Sur les fonctions multip'eriodiques d'une variable r'eelle, l'Enseignement Math. 23 (1923), 96-97.
- Nouveaux fondements du calcul des probabilit´es (Definition de la probabilit´e fond´ee sur la th´eorie des ensembles), Fundamenta Math. 4 (1923), 34-71.
- Sur quelques g´en´eralisations du triangle arithm´etique de Pascal, Comptes Rendus Acad. sci. Paris 179 (1924), 1587-1589.
- Sur les m´ethodes qui servent `a limitator sup´erieurement les modules des racines des ´equations alg´ebriques, l'Enseignement Math. 24 (1925), 84-91.
- Prosty dowód wzoru Stirlinga oraz streszczenie w jęz. franc., Archiwum Towarzystwa Naukowego Lwowskiego, Wydz. III Mat.-Przyrod., Tom IV, z. 3 (1926), 1-6; cały tom, Lwów 1929, 21-26.
- O wzorach Sterna i Sierpińskiego podających rozwinięcie pierwiastków kwadratowych na iloczyny nieskończone oraz streszczenie w jęz. franc., Archiwum Towarzystwa Naukowego Lwowskiego, Wydz. III Mat.-Przyrod., Tom IV, z. 4 (1926), 7-13; cały tom, Lwów 1929, 27-33.
- Demonstrație ´el´ementaire de la loi de Gauss dans le calcul des probabilit´es, l'Enseignement Math. 25 (1926), 103-111.
- The International Map Projection 1/M, Polski Przegląd Kartograficzny, T. 3, Nr 17 (1927), 1-14.
- Matematyczna analiza projekcji mapy międzynarodowej w skali 1:1.000.000, Wiadomości Służby Geograficznej, Nr 1, 1927, 3-31.
- Un răspuns la criticile lui Dr. Antoni Łomnicki despre proiecția hărții internaționale la scara 1/M, Polski Przegląd Kartograficzny, T. 3, nr 18-20 (1927), 33-38.
- Łuki południka na elipsoidzie międzynarodowej, Wiadomości Służby Geograficznej, Nr 3 i 4, 1928, 62-66.
- Sur le choix de la projection pour la carte du Monde au millioni'eme (mat´eriaux pour la discussion) [O wyborze projekcji dla międzynarodowej mapy świata w skali 1: 1.000.000 (Materiały do dyskusji)], Wiadomości Służrci Służnjr 3 şi 4, 1928, 137-196; również opublikowana osobno, Warszawa 1928, 57 stron.
- Z zagadnień matematyki. IV. Rachunek prawdopodobieństwa i jego zastosowania, Kosmos, Seria B, vol. 53, z. 3 (1928), 325-339.
- Zagadnienia statystyki matematycznej. Cz. I. Statystyka jednej zmiennej, Kosmos, Seria B, vol. 53, z. 4 (1928), 477-506.
- O Programach Nauczania Matematyki Obowiązujących obecnie W Gimnazjach rzeczypopolitej Polskiej, W: Księga Pamiątkowa Pierwszego Polskiego Zjazdu Matematycznego (LWów, 7-10 IX 1927), FunduszzzzzzzzZe Kullury (LWów, 7-10 ix 1927), FunduszzzzzzzzzzzzzzzzZe Kullury Narrodowej, 1929
- Zagadnienia statystyki matematycznej. Cz. II. Statystyka dwóch i więcej zmiennych. Teorja korelacji, Kosmos, Seria B, T. 55, z. 2-3 (1930), 165-240.
- Sulla necessita di distinguere due generi di dipendenza nella statistica a due variabili, Giornale Istituto Italiano d. Attuari 1 (1930), 83-94
- 14 (1931), 98-109.
- Projekcje o dwóch punktach wyróżnionych, Polski Przegląd Kartograficzny, T. 6, Nr 47 (1934), 185-193
Cărți individuale
- geometrie. Podręcznik dla szkół średnich. Część I. Planimetry-stereometrya, Książnica Polska Towarzystwa Nauczycieli Szkół Wyższych, Lwów-Warszawa 1911, 1-289; 2 wyd.Geometrie. Cehă I și II. planimetrie. Stereometry 1914, 1-309; 3 wyd. 1920, 1-306; 4wd. 1923, 1-313; 5 wyd. 1924; 6wd. 1929.
- geometrie. Podręcznik dla szkół średnich. Stopień wyższy. Cehă III și IV. Trigonometrie. Geometrja analityczna, Gubrynowicz i Syn, Lwów 1912, 1-302.
- Trigonometrie. Podręcznik dla szkół średnich, Gubrynowicz i Syn, Lwów-Warszawa 1920, 1-194; 2 wyd. 1920; 3 wyd. 1923, 1-186; 4wd. 1930, 1-184.
- Początki geometrji analitycznej, Książnica Polska Towarzystwa Nauczycieli Szkół Wyższych, Lwów-Warszawa 1921, 1-188; 2 wyd. 1921; 3 wyd. 1923, 1-200.
- Geometrja elementarna: Podręcznik dla klas wyższych szkół średnich, KsiążnicaAtlas, Lwów-Warszawa, 5 wyd. 1924, 1-370; 6wd. 1929, 1-387.
- Tablice matematyczno-fizyczne czterocyfrowe, Książnica-Atlas, Lwów-Warszawa 1926, xxii + 74 str.; 2 wyd. 1927; 3 wyd. 1938; 4wd. 1946; 5-7 wyd.: 1947, 1948, 1949; 9 wyd. 1949, str. 73; 11 wyd. poprawione, Książnica-Atlas, Wrocław-Warszawa 1950, str. 86; 12 wyd. 1950, str. 73; 13 wyd. 1951.
- Kartografja matematyczna, Książnica-Atlas, Lwów-Warszawa 1927, viii + 191 str. (2 wyd. zmienione, Państwowe Wydawnictwo Naukowe, Varșovia 1956, str. 156).
- Zagadnienia statystyki matematycznej, Lwów 1929-1930.
- Geometrja: dla klasy II gimnazjalnej, Książnica-Atlas, Lwów-Warszawa 1934, str. 128; 1939, str. 128.
- geometrie. Dla 3 klasy gimnazjalnej, Książnica-Atlas, Lwów-Warszawa 1935, str. 112.
- Rachunek różniczkowy i całkowy: dla potrzeb przyrodników i techników, Tom I. Rachunek różniczkowy, Polska Akademia Umiejętności, Cracovia 1935, v+648 str.; 2 wyd. Wydawnictwo Universum, Katowice 1947; cz. 1 wyd. 2, Katowice 1947, str. 208; wyd. 3, Katowice 1949, str. v+208; cz. 2, Katowice 1948; wyd. 3, Katowice 1950, str. 209-424; 3 wyd. Wydawnictwo Universum, Katowice 1949.
- Rachunek różniczkowy și całkowy: dla potrzeb przyrodników i techników, Tom II. Rachunek całkowy, Polska Akademia Umiejętności, Cracovia 1936, str. 310; 2 wyd. Zastosowania rachunku różniczkowego, Katowice 1947, str. 425-648; 2 wyd. Wydawnictwo Universum, Katowice 1948; 3 wyd. Rachunek całkowy, Wydawnictwo Universum, Katowice 1949, str. 310.
- Rachunek różniczkowy și całkowy: dla potrzeb przyrodników i techników, Tom III. Szeregi nieskończone - równania różniczkowe, geometria różniczkowa, Polska Akademia Umiejętności, Cracovia 1936, 217 stron; 2 wyd. Wydawnictwo Universum, Katowice 1948, str. 216.
- geometrie. Dla 4 klasy gimnazjalnej, Książnica-Atlas, Lwów-Warszawa 1936, str. 103.
- Algebra dla I kl. Liceum Ogólnokształcącego: Wydział Humanistyczny, Przyrodniczy i Klasyczny, Książnica-Atlas, Lwów-Warszawa 1938, str. 103; 2 wyd. Ministerstwo Wyznań Religijnych i Oświecenia Publicznego, Londyn 1944, str. 103; 3 wyd. Książnica-Atlas, Wrocław-Warszawa 1947, str. 103.
- Trigonometrie. Podręcznik dla liceów ogólnokształcących, Książnica-Atlas, Lwów-Warszawa 1938.
- Matematyka dla Liceów Mechanicznych, Elektrycznych, Drogowych, WodnoMelioracyjnych i Telekomunikacyjnych: Geometria analityczna, zasady rachunku różniczkowego i całkowego, Ksiąnica-Atlas, Lwów-Wów-Warszawa; 2 wyd. Wydawnictwo Universum, Katowice 1947, str. 219.
- Wielościany umiarowe, Książnica-Atlas, Lwów-Warszawa 1939, str. 72.
- Matematyka dla Liceów Przemysłowych Męskich: algebră și trigonometrie, Książnica-Atlas, Lwów-Warszawa 1939, str. 232; 2 wyd. Wydawnictwo Universum, Katowice 1947, str. 232.
- Matematyka dla Liceów Przemysłowych Męskich: geometria analityczna, rachunek różniczkowy i całkowy, Książnica-Atlas, Lwów-Warszawa 1939, str. 219.
- Wzory matematyczno-fizyczne, Łódź 1947, str. 203.
Note
- ↑ Z. Popławski. „Dzieje Politechniki Lwowskiej 1844-1945”. — Wroclaw: Ossolineum, 1992
- ↑ K. Szałajko/ Antoni Łomnicki (1881-1941) , w: „Matematyka Przełomu XIX i XX wieku, Materiały z IV Ogólnopolskiej Szkoły Historii Matematyki”. S. 122
- ↑ M. Lomnicka. Koszmarna noc. - „Czerwony Sztandar” z 15 XII 1945.
- ↑ Dieter Schenk."Noc morderców. Kaźń polskich profesorów we Lwowie i holokaust w Galicji Wschodniej"
Literatură
- Zygmunt Albert. Kaźń profesorów lwowskich - lipiec 1941 / studia oraz relacje i dokumenty zebrane i oprac. przez Zygmunta Alberta Wrocław 1989, Wydawnictwo Uniwersytetu Wrocławskiego, ISBN 83-229-0351-0
Link -uri
Site-uri tematice |
|
---|
În cataloagele bibliografice |
|
---|