Mackensen, Lutz

Lutz Mackensen
limba germana  Lutz Mackensen
Data nașterii 15 iunie 1901( 15.06.1901 ) [1] [2]
Locul nașterii
Data mortii 24 martie 1992( 24-03-1992 ) [1] [2] (90 de ani)
Un loc al morții
Țară
Loc de munca
Elevi Eleonore Dörner [d]

Lutz Mackensen ( germană:  Lutz Mackensen ; 15 iunie 1901 [1] [2] , Bad Harzburg , Saxonia Inferioară - 24 martie 1992 [1] [2] , Bremen ) - lingvist , folclorist și lexicograf german .

Unul dintre autorii și redactorul-șef al enciclopediei în două volume Handwörterbuch des deutschen Märchens ( germană:  Handwörterbuch des deutschen Märchens ) și autor al Dicționarului lui Mackensen(în 1998 a fost publicat în limba rusă ca „Limba germană. Carte de referință universală” [3] ).

Biografie

Născut la 15 iunie 1901 în Bad Harzburg , provincia prusacă Hanovra într-o familie de profesori de liceu.

A studiat la Universitatea Humboldt din Berlin și la Universitatea din Greifswald . În 1918 a devenit membru al sindicatului studențesc Corps Baltia Berlin [4] . În 1922 și-a luat doctoratul la Universitatea din Heidelberg cu o disertație despre studiul basmelor [5] .

În 1926-1932 a fost profesor asistent de filologie germană și scandinavă la Universitatea din Heidelberg, unde a înființat Arhiva de cântece populare pomerane ( germană  Pommersche Volksliederarchiv ), iar apoi în 1929 arhiva de folclor pomeranian ( engleză  Volkskundliche Archiv für Pommern ). La crearea acestuia din urmă a luat parte și Otto Knopși Alfred Haas, și asistentul său Karl Kaiser, care l-a înlocuit pe Mackensen în 1933 ca șef al arhivelor [6] . El a pus bazele predării folclorului la Universitatea din Greiswald și a stabilit contacte științifice internaționale, în special, prin organizarea unei conferințe cu folcloriştii suedezi în 1932, care a deschis calea pentru studiul folclorului suedez [7] .

În 1932 a devenit profesor adjunct la Institutul Herder din Riga.[8] .

În 1933, după ce naziștii au ajuns la putere în Germania, Mackensen s-a alăturat NSDAP . În plus, el și-a exprimat loialitatea față de regim exprimând opinii antisemite [9] . În 1935 a devenit profesor. În 1940, în timpul celui de -al Doilea Război Mondial, a fost primul profesor invitat la Universitatea din Gent , unde a prezentat rapoarte despre acei profesori care „promovează în prelegerile lor, mai mult sau mai puțin, o respingere ascunsă a Marii gândiri germane” [10] . Din 1941 a devenit profesor de studii germane la Universitatea Reich din Poznań, unde s-a ocupat de pregătirea germanizării Poloniei pe teritoriul ocupat de Wehrmacht , răspunzând, în numele Gauleiter al NSDAP și al Serviciului de Securitate al Reichsführer SS , de culegerea și ordonarea de legende, tradiții și obiceiuri. , pe baza cărora s-a putut dovedi aşezarea regiunii de către germani sau germani încă din epoca bronzului [ 11] . După încheierea pactului de neagresiune dintre Germania și Uniunea Sovietică , Mackensen a fost desemnat să se ocupe de problemele Auslanddeutsche .pentru a verifica în ce măsură „coloniștii” ( germană:  Rücksiedler ) și-au păstrat originea germană și, în virtutea caracteristicilor lor rasiale , erau potriviți pentru crearea unui „nou trib de coloniști” ( germană:  Neusiedlerstamm ) - „fermieri de frontieră”. „ ( germană :  Grenzlandbauern ), gata de luptă și de construit, populând ținuturile Basarabiei , Bucovinei , Volyn , Dobrogei și statelor baltice [12] .

După război a predat la Universitatea din Göttingen . S-a ocupat de întrebări de etimologie germană, a alcătuit culegeri de zicători, proverbe, zicători.

În 1957, a devenit fondatorul și până în 1966 șef al Departamentului de Cercetare a Presei Germane de la Biblioteca de Stat și Universitară din Bremen [8] .

Lucrări științifice

Note

  1. ↑ 1 2 3 4 Biblioteca Națională Germană , Biblioteca de stat din Berlin , Biblioteca de stat bavareza , Înregistrarea Bibliotecii Naționale din Austria #116644672 // Controlul general de reglementare (GND) - 2012-2016.
  2. ↑ 1 2 3 4 Bibliothèque nationale de France identificator BNF  (fr.) : Open Data Platform - 2011.
  3. ↑ Mackensen L. Limba germană. Carte de referință universală / Per. cu el. E. Zakharova.- M .: Aquarium, LLC Editura AST-LTD, 1998. - 592 p. ISBN 5-85684-101-8 , ISBN 5-15-000970-9
  4. ↑ Erwin Willmann (Hrsg.): Verzeichnis der Alten Rudolstädter Corpsstudenten. (AH. Liste des RSC.) , Ausgabe 1928, Nr. 2908
  5. ↑ Vgl. Carola L. Gottzmann, Petra Hörner: Lexikon der deutschsprachigen Literatur des Baltikums und St. Petersburg, 2007.
  6. ↑ Kurt Dröge: Die Entwicklung der volkskundlichen Forschung in Pommern. // Roderich Schmidt(Hrsg.): Tausend Jahre pommersche Geschichte. Veröffentlichungen der Historischen Kommission für Pommern. Reihe V, Band 31. Böhlau Verlag, Koln Weimar Wien 1999, S. 358–359.
  7. ↑ Leopold Magon: Die Geschichte der Nordischen Studien und die Begründung des Nordischen Instituts . // Festschrift zur 500-Jahrfeier der Universität Greifswald . Band 2. Greifswald 1956, S. 265.
  8. ↑ 12 Ernst Klee: Das Kulturlexikon zum Dritten Reich. Wer war was vor und nach 1945. S. Fischer, Frankfurt am Main 2007, ISBN 978-3-10-039326-5 , S. 384.
  9. ↑ Lingvistul german Utz Maasa remarcat următoarele: „Mackensen bedauert 1937, daß das deutsche Volk im späten Mittelalter bereits rassisch so zersetzt gewesen sei, daß es die Judenfrage mit den damaligen Pogromen nicht endgültig schon gelöst hat […]. " bis 1950 Politisierungwis unwisdchen. În: Zeitschrift für germanistische Linguistik 16 (1988/89), S. 253–290; Hier: S. 282.
  10. ↑ Zitat bei Ernst Klee: Kulturlexikon , S. 384, mit Bezug auf Ludwig Jäger, Seitenwechsel. Der Fall Schneider/Schwerte und die Diskretion der Germanistik , München 1998.
  11. ↑ Siehe u. A. die Einleitung zu Lutz Mackensen: Sagen der Deutschen im Wartheland. Mit einem Vorwort des Gauhauptmanns. hg. von der Gauselbstverwaltung und Reichsuniversität Posen. Volkskunde Bd. 8. Posen 1943.
  12. ↑ Mackensen: Sagen der Deutschen im Wartheland , S. III–IV.

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata