Papirus din Derveni

Papirusul de la Derveni ( Papirusul Derven ) este un sul din papirusuri antice macedonene , care a fost găsit în 1962 pe locul unui rug funerar antic în apropierea defileului îngust al munților Derveni (prin el trece drumul de la Salonic până la estul Macedoniei și Tracia ). Pergamentul conține un text cu conținut filozofic și religios (sfârșitul secolului al V-lea î.Hr. [1] ) - un comentariu alegoric necunoscut anterior asupra poemului orfic despre nașterea zeilor . Acest tratat este una dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale secolului XX în domeniul filologiei clasice [2] . Manuscrisul datează din jurul anului 340 î.Hr., ceea ce îl face cel mai vechi manuscris găsit în Europa [3] [4] . Deși fragmente din text și traducerile sale au fost publicate în secolul al XX-lea, manuscrisul integral a fost publicat abia în 2006.

Descoperire

Pergamentul a fost găsit la 15 ianuarie 1962 la un loc din Derveni , nordul Greciei , pe drumul de la Salonic la Kavala . Locul unde a fost găsit papirusul a fost o înmormântare într-o necropolă pentru aristocrații orașului antic Lete [5] . Este cel mai vechi manuscris supraviețuitor din tradiția occidentală și singurul papirus antic cunoscut găsit chiar în Grecia. În prezent, sulul este cel mai vechi papirus supraviețuitor care a fost scris în greacă veche . [1] [3] . Arheologii Petros Temelis și Maria Siganidou au recuperat părțile superioare ale unui sul de papirus carbonizat și fragmente de cenușă pe lespezile mormântului; părţile inferioare au ars în rugul funerar. Scolarul a fost derulat cu grijă, iar fragmentele s-au îmbinat pentru a forma 26 de coloane de text [1] . Pergamentul a reușit să supraviețuiască în sol nefavorabil, umed, deoarece a fost carbonizat (deci uscat) într-un rug funerar [6] . Starea papirusului a făcut lectura extrem de dificilă, deoarece fundalul și cerneala textului erau negre. În plus, sulul a fost păstrat sub formă de 266 de fragmente, care sunt depozitate sub sticlă în ordinea descrescătoare a mărimii. Papirusul este păstrat în Muzeul de Arheologie din Salonic . Multe fragmente mai mici nu au fost încă expuse.

Cuprins

Cea mai mare parte a textului este un comentariu la un poem atribuit lui Orfeu , care a fost folosit în cultul mistic al lui Dionysos de către „inițiatorii orfici”. Sunt citate fragmente din poezie, urmate de interpretări ale autorului principal al textului, care încearcă să transmită ideea că poezia nu trebuie luată la propriu. Poezia începe cu cuvintele „Închide ușile, neinițiat” – un apel la secret.

Această poezie este ciudată și misterioasă pentru majoritatea oamenilor, deși Orfeu nu a intenționat să spună ghicitori controversate, ci mai degrabă lucruri mărețe în ghicitori. De fapt, el [autorul] vorbește mistic, de la primul cuvânt până la ultimul. După cum arată și el într-un vers cunoscut: pentru că le-a poruncit „să-și astupe urechile”, el spune că nu legiferează pentru mulți [ci se adresează celor] care sunt curați la auz... și în versetul următor. ... [7]

Primele coloane de text care au supraviețuit sunt mai puțin bine conservate, dar vorbesc despre practici rituale oculte, inclusiv despre sacrificii către Erinie (Furii), despre cum să crească daimonii care devin o problemă și despre credințele magicienilor. Acestea includ un citat din filozoful Heraclit . Reconstituirea lor este foarte controversată, deoarece chiar și ordinea fragmentelor este controversată. Au fost propuse diverse reconstrucții care sugerează că aceste coloane includ și un citat din filozoful Parmenide [8] [9] [10] .

Stilul de scriere

Textul papirusului conține un amestec de dialecte. Este în principal un amestec de greacă attică , dorică și ionică . Uneori, același cuvânt se găsește în diferite forme dialectale ale limbii, de exemplu. cμικρό-, μικρό; ὄντα, ἐόντα; νιν în loc de μιν și așa mai departe [11] .

„Cea mai veche carte din Europa”

La 12 decembrie 2015, Muzeul de Arheologie din Salonic a organizat un eveniment oficial dedicat includerii Papirusului Derveni în Registrul UNESCO de memorie a păcii .

Potrivit UNESCO:

„Papirusul de la Derveni este de mare importanță nu numai pentru studiul religiei și filosofiei grecești, care stau la baza gândirii filosofice occidentale, ci și pentru că oferă dovezi pentru datarea timpurie a poemelor orfice, care oferă o versiune distinctă a filozofi presocratici . Textul papirusului, care este prima carte a tradiției occidentale, este de importanță globală deoarece reflectă valorile umane universale: nevoia de a explica lumea din jurul nostru, dorința de a aparține unei societăți umane cu reguli general acceptate și lupta împotriva opoziţiei sfârşitului vieţii .

Note

1. ↑ 1 2 3 Papirusul Derveni: un  proiect de cercetare interdisciplinară . Universitatea Harvard, Centrul pentru Studii Elene . Consultat la 27 noiembrie 2020. Arhivat din original la 30 iulie 2017.
2. ↑ Richard Janko, „The Derveni Papyrus: An Interim Text” Arhivat la 12 aprilie 2021 la Wayback Machine , Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik, 141 (2002), p. 1
3. ↑ 1 2 Pergamentul antic poate oferi  secrete religioase . Arhivat din original pe 21 noiembrie 2014. Preluat la 1 iunie 2006.
4. ↑ PAPIRUUL DE LA DERVENI  (greacă) . Ministerul Greciei Culturii și Sportului . Consultat la 1 iunie 2006. Arhivat din original la 28 aprilie 2006.
5. ↑ Betegh, Gabor. Papirusul Derveni: Cosmologie, Teologie și Interpretare  : [ ing. ] . - Cambridge University Press, 19 noiembrie 2007. - P. 56. - ISBN 978-0-521-04739-5 . Arhivat pe 27 iunie 2014 la Wayback Machine
6. ↑ Betegh, Gabor. Papirusul Derveni: Cosmologie, Teologie și Interpretare  : [ ing. ] . - Cambridge : Cambridge University Press, 2004. - P.  59 . — ISBN 9780521801089 .
7. ↑ Bierl, Anton. „Enigme peste ghicitori”: strategii (inter)textuale „misterioase” și „simbolice”. Problema limbajului în papirusul Derveni: [ ing. ] . — 978-0-674-72676-5 : Universitatea din Basel, 2014.
8. ↑ Piano, Valeria (2016). „P.Derveni III-VI: una reconsiderazione del testo”. Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik [ Ital. ]. 197 : 5-16.
9. ↑ Pian, Valeria. Il Papiro di Derveni tra religione e filosofia. - Florența : Leo S. Olschki, 2016. - ISBN 978-88-222-6477-0 .
10. ↑ Janko, Richard (2016). „Parmenide în papirusul Derveni”. Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik ]. 200 : 3-23.
11. ↑ Vezi Janko (1997) 62-3 pentru o listă completă.
12. ↑ Papirusul Derveni: Cea mai veche „carte” din Europa |  Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură . www.unesco.org . Data accesului: 14 decembrie 2015. Arhivat din original la 18 decembrie 2015.

Literatură

• Afonasin E. V. Papirus din Derveni. ΣΧΟΛΗ Vol. II. 2 (2008)
• Zhmud L. Ya. Papirus orfic de la Derveni // Buletin de istorie antică. 1983. nr 2.
• Papirus Solopova M. A. Dervenian // Filosofie antică: Dicţionar enciclopedic / Academician rus. Științe, Institutul de Filosofie; redacţie: M. A. Solopova (redactor responsabil) şi alţii.- M . : Progres-Tradiţie, 2008. - 895 p. — ISBN 5-89826-309-0 .
• Betegh G. , 2004. The Derveni Papyrus: Cosmology, Theology and Interpretation (Cambridge University Press). O lectură preliminară, ediție critică și traducere. ISBN 0-521-80108-7 . (Engleză)

Link -uri

•  Curd P. Papirusul Derveni
•  Janko R. Papirusul Derveni
• Papirusul Derveni, O conversație cu Richard  Janko