Nikolai Sergeevich Poznyakov ( 11 februarie (23), 1893 - c. 1969 , Moscova ) - poet și traducător rus.
Un descendent direct al lui P. A. Poznyakov , proprietarul teatrului iobagilor de pe Nikitskaya, unde Force Sandunov a slujit odată multă vreme . A studiat la Gimnaziul Polivanov împreună cu S. Efron , V. Shershenevich și S. Shervinsky . Acolo au studiat și Andrey Bely , Valery Bryusov , Maximilian Voloshin .
În august 1912 a intrat la catedra naturală a Facultății de Fizică și Matematică a Universității din Moscova , un an mai târziu s-a transferat la catedra clasică a Facultății de Istorie și Filologie.
În 1913, a participat la almanahul „Circular Bowl” (printre alți participanți: A. Ilyinsky-Blumenau, V. Moritz, L. Ostroumov , D. Rem, A. Romanovskaya, A. Sidorov, K. Chaikin, S. Shervinsky , V Shershenevici). Poetul necunoscut N. Bazanov i-a dedicat versuri lui Poznyakov: „Este foarte slab, înalt și ciudat de construit, / prinț tătar, în pantaloni englezi. / Un poet într-o strofă simplă, rafinată / Capricios de blând, ciudat de neliniştit... " .
În timpul Primului Război Mondial a lucrat pentru Crucea Roșie. În timpul Războiului Civil - în mișcarea Albă . După revoluție , a emigrat, a fost la Constantinopol , Roma , Berlin , până când în 1925 s-a stabilit la Paris . Împreună cu S. M. Prokudin-Gorsky, a fondat studioul foto Yolka, numit după porecla fiicei celei mai mici a acesteia din urmă.
Până în 1928, colecția sa Poezii a fost publicată la Berlin. Împreună cu Serghei Efron, a început să coopereze cu informațiile sovietice.
K. V. Khenkin în 2002, într-un interviu pentru Radio Liberty , l-a descris pe Poznyakov după cum urmează:
Mai era și Nikolai Pozdnyakov, prietenul de școală al lui Efron, printre rezidența sovietică de la mijlocul anilor treizeci la Paris - E.V. O persoană foarte citită și cultă, foarte interesată de tineri. Nu era afiliat la niciun sindicat. Era fotograf și un grup mic de tineri homosexuali francezi s-au înghesuit în jurul lui, care au luat parte activ la supravegherea în aer liber pentru nevoile rezidenței.
- cit. de: [1]Mai mult, în memoriile sale a afirmat că
Mai târziu, am aflat că Pozdnyakov a fost inventatorul unei metode radicale de luptă împotriva oponenților ideologici din străinătate. Victima a fost uluită, pusă într-o baie cu acid clorhidric. După un timp, totul s-a dus la scurgere. Nicio dovadă. Defăimatorii care și-ar lua în cap să susțină că Moscova este angajată în asasinate politice ar fi puși de rușine.
- „Vânător cu susul în jos”La sfârşitul anilor 1930 s-a întors în Rusia împreună cu familia Efron- Cvetaeva . Potrivit lui Khenkin, chiar înainte de război, el a lucrat într-un lagăr pentru internați din țările baltice ca „găină de pui” - agent de cameră. În 1948 a fost arestat. Eliberat după moartea lui Stalin.
Până în 1948, Poznyakov a trăit relativ bine în URSS: nu era apt pentru armată din cauza vederii, dar, ca martor la procesul altcuiva, putea fi și de folos. Cu toate acestea, în 1948 i-a venit rândul. În scrisorile către S. V. Shervinsky, necunoscuta „Sasha” este menționată în mod repetat. ... Alexander Germanovich Elsnits (1894 - 1965) - inginer militar ... (...) A fost nevoie de o persoană în sarcina căreia ar fi posibil să-l reprimați pe generalul-maior (de la evrei, notăm: un an în curte - 1948!). Și iată atât de ghinion: „martorul” refuză să semneze nimic... pentru că este aproape orb, pentru că nu vede ce este scris. Nota anchetatorului. Procurorul nu va lăuda martorul pentru o astfel de muncă... Ei bine, martorul înapoi în lagăr, Elsnitsa este încă arestat, nu dispare, așa cum a scris A.I. Solzhenitsyn , „material bun de fotografiere”... : ibid. )
În ultimii ani, Poznyakov a fost paralizat și și-a petrecut restul vieții în spital. S-a angajat în traduceri, în special, traducerea sa din „Antigona” de Sofocle , realizată împreună cu Shervinsky, traduceri din Horațiu și Properțiu , poeți din Dalmația etc.
După moartea lui Poznyakov, materialele arhivei sale - poezii, traduceri, scrisori, memorii etc. - au fost, conform ordinului său, transferate lui S. V. Shervinsky ; în prezent se află în RGALI ca parte a fondului personal al lui Shervinsky. Aproape primul care a lucrat cu materialele lui Poznyakov a fost criticul literar Evgheni Vitkovski ; la inițiativa sa, în 2008, editura Moscova Aquarius Publishers a publicat o colecție de poezii de N. Poznyakov. [unu]