Proteste în România (2013)

Protestele sociale din România  sunt o serie de mitinguri și marșuri de protest care au început la jumătatea lunii ianuarie 2013 din cauza neplății masive a salariilor și a condițiilor dificile de muncă la întreprinderile din țară. Printre revendicările protestatarilor s-a numărat demisia guvernului, pe care l-au acuzat de neglijență și incompetență , precum și neîndeplinirea promisiunilor făcute la alegerile din 2012 [1] [2] [3] .

Istorie

Protestele și revoltele din România au început ca un val de demonstrații pașnice în ianuarie 2012, ca urmare a introducerii noii legislații în domeniul sănătății. Protestele au fost întărite de măsurile de austeritate implementate de guvernul țării din mai 2010, precum și de impopularitatea guvernului lui Emil Bock însuși . Treptat, demonstraţiile au devenit caracterizate de revolte şi acte de vandalism . Pe măsură ce protestele politice s-au intensificat, prim-ministrul Bock a decis să demisioneze (6 februarie 2012).

În primele șase luni ale anului 2012, țara a schimbat trei guverne. Vara lui 2012 a fost marcată de o criză politică de amploare cauzată de acuzațiile de plagiat ale premierului Victor Ponta și care a culminat cu demiterea președintelui Traian Băsescu de către parlamentul țării. Referendumul organizat după aceea privind demiterea președintelui a arătat că peste 80% dintre alegători și-ar dori ca acesta să fie demis - dar referendumul în sine a fost declarat invalid de Curtea Constituțională a țării din lipsa unei prezențe de 50%. În toată această perioadă, țările occidentale au avertizat conducerea României cu privire la starea democrației în țară: s-au făcut acuzații de falsificare a rezultatelor votului la referendum.

În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, Victor Ponta, sprijinit de Uniunea Social-Liberală, a fost numit prim-ministru al României . Numirea sa a fost marcată de scandaluri de corupție și proteste de stradă. Demonstraţiile au avut o varietate de motive, inclusiv majorări de taxe, exploatarea zăcămintelor de gaze de şist prin fracturare hidraulică şi proiectul Roşia Montană. Sute de mii de oameni - inclusiv medici, profesori și studenți - au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de politicile noului guvern. Lucrătorii din transport și din domeniul sănătății au intrat și ei în grevă de mai multe ori.

Deși în mare parte pașnice, în unele cazuri protestele au degenerat în ciocniri între demonstranți și agențiile de aplicare a legii. Guvernul Pontului a fost acuzat atât de organizații naționale, cât și internaționale de folosire excesivă a forței. Etnicii maghiari ai țării au început o serie de proteste pentru autonomia secuilor , în timp ce mișcările sindicale au cerut unirea României și a Moldovei .

În iarna lui 2014, alianța de guvernământ s-a prăbușit după tensiunile interne tot mai mari dintre partidele sale membre. Partidul Național Liberal a părăsit alianța și a fuzionat cu Partidul Democrat Liberal pentru a forma cel mai mare partid de dreapta din România în perioada postrevoluționară. În vara aceluiași an, Victor Ponta și Klaus Iohannis au început să-și prezinte candidaturile la alegerile prezidențiale. În mod destul de neașteptat, un german etnic și un protestant de religie, Johannis, a câștigat alegerile.

Fundal

Probleme sociale

România este țara cu cea mai mare rată a sărăciei din Uniunea Europeană , cu peste 30% din populație trăind cu mai puțin de 5 dolari pe zi. Raportul, întocmit de comisia prezidențială pentru analiza riscurilor socio-demografice din țară, a indicat că există divergențe puternice între păturile sociale ale populației: grupuri privilegiate care primesc salarii și pensii mari și restul populației. Falimentul multor companii a crescut rata șomajului : în iulie 2013 a atins o valoare de 7,6%, cea mai mare de la începutul crizei economice din 2010. O serie de alte companii, inclusiv companii de stat - Poșta Română și Căile Ferate Române  - sunt în pragul falimentului și sunt nevoite să facă reduceri de personal.

După implementarea măsurilor de austeritate în 2010, economia românească și-a revenit oarecum: în 2013, România a înregistrat cea mai mare creștere economică dintre țările UE. În ciuda acestei creșteri, nivelul de trai în țară este în scădere: mulți români nu își mai permit cheltuielile de zi cu zi. Condițiile precare de muncă, disponibilizările în masă și sarcinile fiscale suplimentare provoacă nemulțumire în rândul populației, care iese în stradă pentru a protesta. În ciuda aderării României la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană în 2007, situația politică din întreaga țară a rămas volatilă, cu ciocniri instituționale periodice între Președinte, Prim-ministru și Parlament (de exemplu, în 2007 și 2012) - care și a alimentat tensiunile sociale .

Note

1. ↑ Dan Zavaleanu . Statutul a pierdut 135 mil. euro: Datoria Oltchim a fost convertită în acțiuni  (Rom.) , Cotidianul.ro  (8 martie 2012). Arhivat din original pe 4 martie 2016. Preluat la 9 aprilie 2017.
2. ↑ OLTCHIM SA Raportul asupra cauzelor care au generat starea de insolventa  // Hotnews.ro. - 2013. - Martie. Arhivat 17 mai 2021.
3. ↑ 2.000 de elevi din Covasna, in greva japoneza pentru ca nu le-au fost decontate abonamentele pentru naveta , CURIERUL NATIONAL  (21 mai 2013). Arhivat din original pe 4 martie 2016. Preluat la 9 aprilie 2017.