Operațiuni de decontare ale băncilor - operațiuni în cadrul sistemului de organizare a plăților fără numerar ale persoanelor juridice și fizice pentru creanțe și obligații bănești . Prin operațiunile de decontare ale unei bănci comerciale se înțelege:
Între bancă și clientul care deschide un cont curent se încheie un acord de cont bancar , care prevede [1] :
Banca nu este îndreptățită să determine și să controleze direcțiile de utilizare a fondurilor de către client și să stabilească orice restricții neprevăzute de lege cu privire la dreptul său de a dispune de fonduri la propria discreție. Totodată, banca poate folosi fondurile disponibile în cont, garantând posibilitatea clientului de a cheltui liber aceste fonduri în orice moment. Un contract de cont bancar este de obicei plătit. În acest caz, clientul poate plăti:
Dobânda la contul curent nu poate fi percepută sau acumulată, de regulă, simbolică.
Documentele de decontare privind transferul de fonduri din contul clientului în contul altei persoane sunt valabile pentru prezentare la banca deservitoare în termen de 10 zile calendaristice, fără a lua în calcul ziua emiterii. Instituțiile de credit sunt obligate să transfere fondurile clientului sau fondurile de credit în contul acestuia cel târziu în următoarea zi lucrătoare de la primirea documentului relevant. Documentele de decontare sunt prezentate băncii în numărul de copii identice necesare tuturor participanților la decontări, în timp ce primul exemplar este certificat de semnăturile șefului și contabilului șef al clientului și sigilat cu un sigiliu .
Tranzacțiile de decontare fără numerar între persoane juridice pot fi efectuate:
Ordin de plată - un ordin de la titularul contului către bancă pentru a transfera suma de bani în contul destinatarului de fonduri în aceeași bancă sau în altă bancă. Aceasta este cea mai comună formă de tranzacții de decontare.
Ordinele de plată sunt acceptate de bancă indiferent de disponibilitatea fondurilor în contul plătitorului. În absența sau insuficiența fondurilor, ordinele de plată sunt plasate în dosarul băncii. Atunci când fondurile apar în contul clientului, fondurile sunt debitate din fișierul cardului pe ordinele de plată în următoarea ordine:
Într-o singură coadă, ștergerile sunt făcute în ordinea priorității calendarului.
Cerere de plată - un document de decontare care conține cerința beneficiarului de fonduri către plătitor de a plăti suma de bani prin intermediul băncii. O cerere de plată este de obicei utilizată în decontările pentru bunurile livrate sau serviciile prestate. Cererea de plata este emisa de destinatar si transmisa de acesta direct la banca platitorului (ocolind propria banca). Banca plătitorului transferă cererea de plată către plătitor pentru acceptare (exprimarea consimțământului pentru plata cererii de plată). În termenul stabilit, plătitorul ia o decizie de plată, fondurile sunt transferate către destinatar. În cazul refuzului acceptării, cererea de plată este returnată destinatarului fără executare.
Plătitorul și destinatarul pot încheia un acord de debitare directă a fondurilor și îl pot depune la banca plătitorului. În acest caz, fondurile sunt debitate doar pe baza unei cereri de plată fără a se solicita acordul plătitorului.
Pe baza unui ordin de încasare , fondurile sunt debitate necondiționat din contul plătitorului. Ordinele de colectare sunt utilizate dacă destinatarul fondurilor are dreptul de a prezenta instrucțiuni în contul bancar al plătitorului. Drepturile de a prezenta ordine sunt stabilite în legea federală sau într-un acord între plătitor și banca plătitorului.
Scrisoarea de credit - o obligație condiționată a băncii de a efectua plăți în favoarea beneficiarului de fonduri la prezentarea de către acesta din urmă a anumitor documente care respectă termenii acreditivului (de exemplu, documente de livrare). Scrisoarea de credit este destinată decontărilor cu un singur destinatar de fonduri. Astfel, o scrisoare de credit este o garanție a destinatarului de a primi fonduri la îndeplinirea anumitor condiții.
O acreditiv poate fi acoperită (depusă), adică la deschiderea căreia suma din acreditiv este transferată din contul plătitorului la banca beneficiarului într-un cont special; sau neacoperit (garantat), adică unul în care banca plătitorului dă dreptul de a cere debitarea directă a fondurilor din contul plătitorului. Totodată, o scrisoare de credit poate fi revocabilă (cu posibilitatea de anulare prin ordinul plătitorului) sau irevocabilă, care poate fi anulată doar cu acordul destinatarului.
Un cec este un document (o garanție ) care conține un ordin necondiționat de la trăgătorul unui cec către banca sa de a plăti deținătorului cecului suma indicată pe cec. Pentru plățile prin cecuri, clientului i se eliberează un carnet de cecuri limitat .
Pentru operațiunile de decontare și stocarea fondurilor gratuite, fiecare bancă deschide un cont corespondent la Banca Centrală . Reprezentantul Băncii Centrale este centrul de decontare a numerarului (RCC) al administrației teritoriale a Băncii Centrale. Fiecare bancă deschide un singur cont corespondent la CCR, nu se percepe comision pentru întreținerea acestuia și nu se acumulează dobândă la soldul de fonduri de pe aceasta.
Băncile efectuează plăți dintr-un cont corespondent la CCR în limita soldului contului. Dacă există o lipsă de fonduri, documentele neachitate sunt înregistrate ca parte a datoriei restante. În termen de cinci zile, banca este obligată să reînnoiască contul corespondent cu suma necesară pentru eliminarea datoriei restante, în caz contrar i se pot aplica sancțiuni, inclusiv revocarea licenței . Suma din contul corespondent este soldul numerarului liber al băncii, care caracterizează stabilitatea situației financiare a acesteia.
Centrul de decontare numerar se raportează zilnic la bancă cu un extras din contul corespondent cu aplicarea documentelor de plată - furnizate de bancă pentru debitarea fondurilor din contul corespondentului și primite de la bancă. Pe baza acestui extras, banca intocmeste extrase din contul curent pentru clientii sai.
Pentru a accelera operațiunile de decontare ale clienților, băncile își pot deschide conturi de corespondent între ele (pe bază de reciprocitate). Pentru aceasta este folosită următoarea terminologie :
La deschiderea unei perechi de conturi de corespondent, fiecare bancă plasează o anumită sumă de bani pe un astfel de cont. La primirea unui ordin de plată de la un client pentru a transfera fonduri către o contrapartidă al cărei cont este deschis la o bancă corespondentă, prima bancă debitează suma plății din contul curent al clientului și o creditează în contul corespondent al celei de-a doua bănci. Totodată, a doua bancă anulează suma plății din contul corespondent al primei bănci și o creditează în contul de decontare al beneficiarului.
Întrucât astfel de plăți merg adesea „împreună” una cu cealaltă, sumele de pe conturile LORO și NOSTRO pe relațiile de corespondență ale celor două bănci pot rămâne comparabile mult timp. Cu toate acestea, dacă se acumulează o diferență semnificativă între sumele din aceste conturi , atunci aceasta înseamnă de fapt împrumuturi gratuite de la o bancă la alta. Prin urmare, astfel de dezechilibre sunt compensate prin transferul de fonduri printr-un cont corespondent la CCR.
Băncile care țin conturi de corespondent reciproc pe bază de reciprocitate pot fi gratuite.