Sejong (wang Joseon)

Sejong cel Mare
세종대왕
al 4-lea Wang al Regatului Joseon
18 septembrie 1418  - 18 mai 1450
Predecesor taejeon
Succesor munjon
Naștere 7 mai 1397 Joseon , Hanyang( 1397-05-07 )
Moarte 18 mai 1450 (în vârstă de 53 de ani) Joseon , Hanyang( 1450-05-18 )
Loc de înmormântare
Gen Familia Imperială Coreeană
Numele la naștere cutie 이도
Tată taejeon
Mamă Wongyeong-wanhu
Soție Seohyun Wanghu
Copii Jeongseo-gongju [d] ,,Jeongyi -gongju [d] ,Sejo, Anpyeong-daegun [d] [1], Imyeong-daegun [d] , Gwangpyeong-daegun [d] , prințul HwaYi [d] , doamna ChangHyun [d] , Geumseong-taegun [d] , prințul KyeYang [d] , Pyeongwon-taegun [d] , prințul YiChang [d] , Hannamgun [d] , prințul MilSang [d] , Suchungun [d] , prințul IkHyun [d ] ] ] , Youngeun-taegun [d] , prințul YeonPung [d] , Lee YeonHae [d] , prințul DamYang [d] și doamna ChongAn [d]
Atitudine față de religie Confucianismul , neo-confucianismul și budismul
Rang general de armată
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Sejong ( kor. 세종 ,世宗, Sejong ), de asemenea Sejong-tewan ( kor. 세종대왕 ,世宗大王, Sejong Daewang "wang Sejong cel Mare") - al 4-lea wang al statului coreean care a condus în Joseon , 141414148 2] . Nume și nume - Lee Do ( coreeană 이도 ,李祹, Lee Do ) [2] . Al doilea nume este Wonjong ( kor. 원정 ,元正, Won Jeong ) [2] .

Titluri postume - Changhong-taewang, Myonghyo-taewang [2] .

Biografie

Născut în 1397, al treilea fiu al lui Wang Taejong . În 1412, la vârsta de 15 ani, lui Li Do i s-a acordat titlul de Mare Prinț de Chungnyeon ( Kor.  충녕 ) .

În 1417, regele Taejong i-a executat pe frații reginei Wongyong, mama fiilor săi mai mari, iar în locul fiului cel mare al prințului Yangnyeon, l-a numit pe neașteptate moștenitor pe al treilea fiu al lui Chungnyeon [3] . Frații mai mari ai lui Sejong nu au încercat să lupte pentru putere: prințul Yangnyeon a preferat vânătoarea și distracția afacerilor de stat, motiv pentru care a fost îndepărtat din palat; fiul mijlociu, Hyeryong ( kor.  효령 )  a mers la mănăstire [4] . Wang Taejong, înainte de a abdica, a eliberat guvernul de oficialii care nu erau de acord cu înscăunarea pe tron ​​a fiului său: deoarece Sejong era al treilea dintre frați, nu era primul în ordinea succesiunii, dar era sârguincios, iubea să a citit și a arătat interes pentru știință. Știind acest lucru, Taejon în august 1418, cu două luni înainte de încoronare, a abdicat în favoarea tânărului de 22 de ani Sejong. Tatăl a văzut în fiul său cel mai mic toate înclinațiile necesare monarhului - educație, minte sănătoasă și hotărâre . După abdicare, fostul rege și-a păstrat puterea militară până la moartea sa, în 1422. Trecând tronul lui Sejong, regele Taejong l-a sfătuit să aducă pace și liniște poporului său, deoarece el însuși trebuia să fie necruțător la vremea lui pentru a înființa un regal regal. putere și a pus bazele dinastiei Joseon . Sejong a fost foarte iubit de oamenii de rând [5] .

Sejong a domnit din 1418 până la moartea sa în 1450.

În timpul domniei lui Sejong, Coreea a cunoscut o mare ascensiune culturală. Sejong însuși a fost un pictor foarte priceput, în timpul domniei sale au lucrat artiști precum Ahn Kyung , Kang Hee An , Prințul Anpyeong , al treilea fiu al lui Sejong, cunoscut și sub numele de Yi Yeon [6] .

În 1420, Sejong a înființat academia de curte Jipyeongjon („Sala celor demni”), ai cărei savanți au dezvoltat silabarul Hangul , care este în prezent baza scrierii coreene.

Realizări militare

Pirații Tsushima

O direcție importantă în politica externă în timpul domniei lui Sejong a fost reglementarea relațiilor cu Japonia, deoarece la sfârșitul secolului XIV - începutul secolului XV. Coreea este supusă raidurilor piraților japonezi (61 de raiduri ale piraților au fost înregistrate între 1393 și 1407). Aceste atacuri au devastat provinciile de coastă sudice, ceea ce a dus la depopularea lor și, de asemenea, au întrerupt comunicațiile maritime cu China și Japonia (navele care transportau mărfuri valoroase la Joseon au fost capturate). În același timp, pirații s-au bucurat de sprijinul atât al japonezilor (de exemplu, conducătorii din Tsushima), cât și al unor puternice clanuri coreene [7] .[ pagina nespecificata 1437 zile ]

Cel mai devastator raid a fost în 1419, când pirații japonezi pe 50 de nave de război care se îndreptau spre țărmurile provinciei chineze Zhejiang, în ziua a 5-a a lunii a 5-a, trecând pe lângă coasta Coreei, au aterizat în provincia Chungcheong din județul Piying. . După ce au primit o respingere din partea forțelor terestre coreene, japonezii au încercat să-și continue raidul prădător spre nord, aterzând pe data de 11 în orașul Yonpyeong, provincia Hwanghae, care era situat pe partea opusă a golfului [8] . Apoi, în a 14-a zi a lunii a 5-a din 1419, regele Sejong, la sfatul tatălui său, a organizat Expediția de Est (în anul Porcului de Pământ) împotriva cuiburilor de pirați de pe insula Tsushima , situată în strâmtoarea Coreea, 50. kilometri de Busan. O flotă de 227 de nave și 17 mii de soldați sub comanda lui Li Chongmu a fost formată până în luna a 6-a și s-a apropiat de țărmurile Tsushima, până la data de 20 a aceleiași luni în 1419, a scufundat 124 de nave inamice în două săptămâni și au provocat deteriorarea așezărilor de coastă [8] . În timpul invaziei, coreenii au ucis 700, au capturat 110 pirați și au eliberat, de asemenea, cel puțin 140 de chinezi capturați de pirați. Pe partea coreeană, 180 de oameni [9] au murit în luptă. [zece]

În septembrie 1419, guvernatorul Tsushima a fost forțat să se supună Coreei și să promite că nu va permite raidurile piraților pe țărmurile sale în viitor. La cererea conducătorului Tsushima, în temeiul „Tratatului Anului Kehe” din 1443 (al 25-lea an al lui Sejong), japonezii au primit permisiunea de a face comerț în trei porturi coreene (Busan ( Kor. 부산 ), Chepo ( Kor. 제퍼 ). ) și Yeompo ( Kor. 염퍼 ), cunoscut sub numele de „Trei Porturi” - Sampo), unde puteau sosi 50 de nave pe an și să se stabilească temporar în aceste orașe. Excepția a fost anul 1510, când coloniștii japonezi din cele Trei Porturi s-au revoltat și apoi porturile au fost închise în secolele XV-XVI. Japonezii locuiau permanent în partea de sud a Coreei. Se crede că până la 6-8 mii de japonezi vizitau anual Coreea, iar perioada medie de rezidență a acestora era de aproximativ 8 luni pe an [8] . În Japonia au fost exportate alimente și țesături (în special bumbac), haine și porțelan, blănuri, ginseng și cărți. Cupru, staniu, coloranți, sulf, medicamente și tămâie au fost aduse din Japonia în Coreea [7] [11] .[ pagina nespecificata 1437 zile ]

Cu Japonia - guvernul shogunatului Ashikaga - a avut loc un schimb de ambasade. Trecerea prin Tsushima a fost însoțită de ritualuri solemne ale ambasadelor coreene (Coreea era singura țară care avea voie să trimită ambasade în Japonia în secolele XVII-XIX). De ceva timp, autoritățile de la Tsushima și-au recunoscut poziția „dependentă” față de Coreea - aproximativ în același mod, Coreea însăși și-a recunoscut „dependența” de China. Această dependență s-a manifestat sub forma plății tributului și, ca răspuns, Coreea a trimis cadouri lui Tsushima, care în valoarea lor puteau depăși costul tributului. Singura manifestare semnificativă a vasalajului lui Tsushima în relație cu Coreea a fost buna vecinătate obișnuită în loc de dușmănia anterioară. În același timp, Coreea nu a încercat să stabilească control administrativ asupra insulei [11] .

Încorporarea terenurilor Jurchen în Joseon

Guvernul coreean a fost mult timp îngrijorat de problema aderării la Jurchen[ ce? ] aterizează pe teritoriul Joseon .

Jurchens nu au devenit imediat parte a Joseon. Jurchenii au fost pentru prima dată subjugați de Imperiul Mongol Yuan în 1234 , dar mai târziu, în timpul dinastiei Ming , Jurchenii și-au avut principatele în regiunea nord-estului Chinei moderne . Goryeo a reușit să anexeze guvernarea mongolă din Ssanson în 1356 , împingând jurchenii către râul Tumangan și apoi spre nord-estul țării [8] . Relația dintre coreeni și jurchen s-a dezvoltat sub influența a două împrejurări: jurchenii au atacat ținuturile coreene, iar coreenii, aderând la etica confuciană , i-au considerat pe jurchen „barbari” și le-au cerut să recunoască cetățenia Coreei și să furnizeze tara cu un tribut anual .

Pentru a rezolva problema Jurchen, Sejong a ales o politică multi-vector. În 1406, în apropierea așezărilor Gyeongwon și Gyeongsong au fost construite piețe speciale , care serveau drept comerț între coreeni și jurchens (jurchenii aduceau blănuri și cai pentru comerț și cumpărau țesături și alimente). În 1432, o fortăreață ( bărbie ) Nyonbuk a fost construită pe malul sudic al Tumanganului (în literatura în limba rusă se numește Nyonbukchin). În 1434, au construit „șase fortărețe” - yukjin , constând din cetățile Jeongseon (în loc de Nyeongbuk), Onson, Gyeongwon, Gyeongheung, Puryong, Hoeryong . Amplasarea cetăților asigura protecția granițelor de nord-est, din aceste cetăți se putea înainta în campanii împotriva inamicilor [8] .

Din 1435, regele a început să stabilească ținuturile de nord-est ale Joseonului. Relocarea s-a realizat astfel: jurchenilor strămuțiți li s-a dat pământ; asistat la constructia caselor; Conducătorii Jurchen au fost atrași de distribuirea de ranguri onorifice și articole de lux, privilegii comerciale; Oficialii coreeni din provinciile sudice au fost relocați în ținuturile de nord-est ale Joseonului [12] .

Opere literare

Prin numirea lui Kvansyptokam cor. 관습도감 (慣習都鑑) (oficiul guvernamental), Sejong a instruit Park Yong cor. 박연 pentru a eficientiza muzica chineză folosită în ritualurile de închinare ancestrală și pentru a o combina armonios cu muzica coreeană . De asemenea, au fost create instrumente noi pentru muzică nouă, cum ar fi pyeonggyong kor. 편경 și pyeongjong kor. 편종 , dar a înregistrat muzică nouă cu joganbo kor. 정간보 (井間譜). [13]

Sejong era conștient de faptul că economia tânărului stat depindea de agricultură. Pentru îmbunătățirea managementului economiei țării a fost decretată o taxă progresivă , în funcție de mărimea recoltei. Decretul permitea țăranilor să-și vândă surplusul de cereale. Noul guvern a adus stabilitate în mediul rural, care nu a putut decât să stimuleze producția - țăranii au primit încredere că surplusul nu va fi luat pe nedrept. Datorită arăturii terenurilor virgine , dezvoltării graniței de nord, fondul de teren cultivat a crescut semnificativ. Când multe cereale s-au acumulat în pubele de stat , iar țara a suferit eșecuri și foamete, hrana a fost distribuită între țărani și păturile sărace ale societății. .

Wang Sejong dorea ca țăranii să învețe metode agrotehnice și, din ordinul său, a fost compilată și produsă cartea enciclopedică Nongsa-jikseol kor. 농사직설 . Cartea a fost scrisă de doi miniștri de rang munsin [ termenul necunoscut ] Jeon Cho kor. 존저 și Buyoung Hyo Moon cor. 변효문 . [14] Nonsa chiksol (Discursuri populare despre agricultură, 1430), care conținea multe sfaturi practice, a fost distribuită în provinciile Jeongseon și era menită să ajute la îmbunătățirea stării agriculturii pe întreg teritoriul său. Cartea a descris toate culturile care au fost cultivate pe câmpurile țării și, de asemenea, conținea informații despre sericultură . [13]

Wang Sejong cel Mare și-a arătat interesele și în domeniul literar. A scris o serie de lucrări care sunt foarte apreciate de descendenții nobili.

Sistemul de justiție juridică și penală

Sejong credea că orice lege ar trebui să se bazeze pe principiile compasiunii și moralității și a dat prioritate confortului și bunăstării oamenilor. Următoarele fragmente, extrase din Sejong Sillok , au ilustrat acest punct:

Regele le-a spus miniștrilor săi: „Cât de greu trebuie să fie pentru o persoană educată să înțeleagă gravitatea infracțiunii unei infracțiuni înainte de momentul judecății. Cât de greu trebuie să fie pentru o persoană cu un nivel scăzut de educație să înțeleagă legile și să se abțină de la abateri mici și mari. Deși poate părea imposibil pentru fiecare dintre noi să cunoască toate legile, trebuie să traducem statutele mai importante în Yidu și să le afișăm public, să le afișăm în locuri publice, astfel încât oamenii să evite să fie folosiți în scopuri criminale.”

Text original  (italiană)[ arataascunde] Permettere alle leggi di essere conosciute al public Il re disse ai suoi ministri, „Anche per un uomo istruito è difficile comprene the gravità di un'offesa fino al moment of sentenza dettata dalla legge. Quanto deve essere ancora più difficile pentru un uomo cu meno istruzione comprendere leggi e astenersi da piccole e grandi trasgressioni? Anche se può sembrare impossibile per ognuno di noi cunoaștere toate leggi, dovremmo almeno tradurre gli articoli di legge più importanti nel Yidu e affiggerli pubblicamente, cosicché il popolo possa evitare di usare modi criminali.”.

— Sejong Sillok, 7 noiembrie, 14 anno (1432) [16]

a doua origine[ ce? ] mărturisește că a existat o dispută între oficiali și regele Sejong. În această conversație, Sejong a spus: „Cum poți considera că este corect să interzici celor slabi să-și arate murmurul? Îți înțeleg obiecțiile, dar nu văd adevărul în deciziile tale.” Oficialul Ho Jo și-a retras comentariile. Funcționarul An și-a arătat solidaritatea cu regele. El a remarcat: „În politică, cel mai bine este să guvernăm atunci când le permitem oamenilor să-și dezvăluie conducătorii lor gândurile cele mai intime. Ce sistem de guvernare sub Rai nu poate interzice o răsplată demnă pentru nedreptate și dreptul de a se converti. În acest fel, mulțumim judecătorii și părțile.” [16]

Aceste memorii ilustrează două puncte de vedere conflictuale asupra funcțiilor dreptului. Ho Jo cor. 허저 credea că, dacă oamenii obișnuiți ar fi familiarizați cu legislația actuală, atunci ar fi în dezacord sau ar critica deciziile luate de judecători și, astfel, ar dăuna reputației și puterii clasei conducătoare. Legea nu mai era nimic în viziunea lui[ ce? ] decât o modalitate ușoară de a controla oamenii. Pentru Sejong, a fost o modalitate de a se asigura că oamenii nu comite abateri și de a păstra ordinea socială care a fost înțeleasă.[ de cine? ] ca fericirea celor care au trăit în ea. Din acest motiv, a urmărit să informeze despre legi, garantând supușilor săi dreptul de a face recurs împotriva unei hotărâri condiționate inechitabile. Prin decizia de a permite un proces de apel, acordând, în același timp, imunitate judecătorilor de răspundere dacă cineva a luat o decizie greșită, Sejong a reușit să abordeze nemulțumirea larg răspândită a oamenilor și, în același timp, să mențină autoritatea ofițerilor de drept.[ termen necunoscut ] satisfacerea ambelor părți [16] .

Memorie

Există un monument al regelui în Seul la Palatul Deoksugung . Prin decizia președintelui Republicii Coreea Lee Myung-bak din 2007, a început construcția orașului Sejong , numit după regele Sejong cel Mare. Multe birouri guvernamentale sunt planificate să fie mutate în acest oraș din Seul .

Imagine în cultură

Următoarele filme vorbesc despre viața lui Sejong cel Mare:

An Nume Interpreta de rol Canal
2008 Sejong cel Mare! Kim Sang-kyung KBS1
2011 copac cu rădăcini adânci Han Sakkyu SBS
2012 Regina Insso Chan Musong ?
1983-1990 500-a aniversare a dinastiei Joseon ? MBC
2012 Eu sunt un rege Cho Jihoon ?
2008 Armă divină Un Sunki SBS
1998-2000 Regele și ploaia Han Sakkyu KBS
1996-1998 Lacrimile Dragonului Kim Misaeng KBS
1998-2000 Sayuksin Lee Hyosin KBS
2015 stropi de dragoste Yoon Doo Jun Distribuție TV MBC Naver
2019 Limba tarii noastre Song Kang-ho KBS
2016 jang yong sil Kim Sang Kyung KBS1

Vezi și

Note

  1. ↑ Union List of Artist Names  (engleză) - 2014.
  2. ↑ 1 2 3 4 Kontsevici, 2010 , p. 655.
  3. ↑ Pae-yong Yi. Femeile în istoria Coreei - Ewha Womans University Press, 2008. - 324 p. — ISBN 9788973007721 . Arhivat pe 26 noiembrie 2018 la Wayback Machine
  4. ↑ Yǒng-gyu, Pak. Han'gwǒn ǔro ingnǔn Chosǒn Wangjo sillok  (neopr.) . - Ch'op'an.. - Seul: Tǔllyǒk, 2004. - P. 55. - ISBN 89-7527-029-7 .
  5. ↑ 두산 백과사전 „세종世宗”  (link nu este disponibil)
  6. ↑ Hong Sŏn-p'yo. Sejong  (engleză) . Oxford University Press . Preluat: 19 octombrie 2016.
  7. ↑ 1 2 Istoria lumii. În 6 volume / cap. ed. A. O. Chubaryan ; Inst. istoria Academiei Ruse de Științe; T. 2: Civilizaţiile medievale ale Occidentului şi Orientului / otv. ed. Uvarov. — M.: Nauka , 2012. — 894 p.
  8. ↑ 1 2 3 4 5 Kurbanov. Istoria Coreei din antichitate până la începutul secolului al XXI-lea. SPb., 2009, p. 144-146
  9. ↑ :::::조선왕조실록의 홈페이지에 오신 것을 환영합니다.::::: (link indisponibil) . Consultat la 11 decembrie 2014. Arhivat din original la 10 iunie 2015. 
  10. ↑ „朝鮮世宗實錄4卷1年7月3日” Annals of King Sejong Vol.4 3 iulie [1] Arhivat 5 septembrie 2015 la Wayback Machine
  11. ↑ 1 2 „朝鮮世宗實錄4卷1年7月9日” Annals of King Sejong Vol.4 9 iulie [2] Arhivat 16 decembrie 2014 la Wayback Machine
  12. ↑ Tihonov, Kan, 2011 , p. 295.
  13. ↑ 1 2 두산 백과사전 " 세종世宗 "
  14. ↑ ko:농사직설 農事直說(link în jos) . Nate / Enciclopedia culturii coreene . Preluat la 22 ianuarie 2017. Arhivat din original la 10 iunie 2011. 
  15. ↑ 세종대왕 . urimal.cs.pusan.ac.kr. Consultat la 26 noiembrie 2018. Arhivat din original pe 4 martie 2016.
  16. ↑ 1 2 3 Sejong Sillok octombrie 23, anno 15o (1433) [3] Arhivat la 16 decembrie 2014 la Wayback Machine

Literatură

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii