Smilla și sentimentul ei de zăpadă

„ Smilla and her sense of snow ” ( Dan. Frøken Smillas fornemmelse for sne , literalmente „Frøken Smilla and her sense of snow”) este al doilea roman din punct de vedere cronologic și cel mai faimos al scriitorului danez Peter Høeg , scris de acesta în 1992 și primul publicată de editura daneză Rosinante & Co în același an.

Cartea a fost tradusă în limba rusă de către traducătoarea Elena Krasnova și publicată inițial în 1998 la editura INPRESS ; în 2002 romanul a fost reeditat la Editura Symposium [1] .

Romanul, scris de un autor masculin la persoana I, din perspectiva unei femei, i-a adus scriitorului faima mondială și mai multe premii literare.

În ciuda succesului mondial și a criticilor destul de favorabile, romanul a fost perceput în cercurile literare și academice din Danemarca în primul rând ca un proiect comercial, mai degrabă decât ca o mare literatură [2] .

Istoria scrisului

Potrivit lui Hög, ideea de a scrie această carte i-a venit după ce a văzut urmele unui urs polar într-un vis. „Erau atât de mulți, încât au umplut tot muntele. Știam că e în Groenlanda. În momentul în care mi-am amintit acest vis, știam deja că acesta era începutul unei noi cărți.” Curând a avut un alt vis în care s-a scufundat și s-a scufundat până la fund în apă rece. „Și în partea de jos am găsit ceva foarte important. După aceea am scris „Smilla”” [3] .

Hyogu avea 34 de ani când a scris acest roman. Din amintirile sale, la vremea aceea nici el, nici soția lui nu aveau bani, tocmai se născuse primul lor copil, iar cei trei locuiau într-un apartament cu o cameră. Deoarece nu era loc pentru un birou, el a scris prima parte a romanului făcând ceva ca un birou, stând într-un fotoliu și punând tabla pe cotiere. Din moment ce soția sa, dansatoare, s-a întors pe scenă la scurt timp după naștere, Høeg a scris cea mai mare parte din Smilla în timp ce stătea acasă cu copilul [3] .

Într-un interviu, Hög a recunoscut că unele lucruri din roman nu i-au funcționat. Dacă ar fi scris o carte astăzi, ar fi îmbunătățit finalul și ar fi armonizat, de asemenea, relația dintre prima și a doua parte, dar în ansamblu ar fi scris aceeași carte [3] .

Locul și timpul acțiunii, structură

Cadrul principal al romanului este Copenhaga . Unele evenimente ale cărții se desfășoară însă în Groenlanda și în marea liberă la bordul navei. Evenimentele tragice cu care începe romanul au loc în Ajunul Crăciunului .

Romanul este împărțit în șase părți: Orașul I, Orașul II, Orașul III, Marea I, Marea II și Gheața.

Plot

Întorsă de la serviciu, Smilla Jaspersen este martoră la evenimente tragice: un băiețel a căzut de pe acoperișul casei în care locuiește. Numele lui este Isaia, este fiul unui vecin alcoolic. Smilla a avut grijă de el cât era în viață. Ea se urcă pe acoperiș în încercarea de a înțelege cum a ajuns pe acoperiș băiatul căruia îi era frică de înălțimi. Din urmele pașilor din zăpadă, își dă seama că Isaia era urmărit. Ea își raportează suspiciunile inspectorului, dar acesta decide să încadreze cazul ca accident și să nu deschidă o anchetă.

Smilla decide să-și dea seama singură. Ea vorbește cu toți cei care într-un fel sau altul au avut de-a face cu Isaiah, mama lui sau cu moartea tatălui său, Norsak Christiansen. Smilla reușește să afle că băiatul a fost examinat în mod regulat la spital, iar înainte de a fi trimis la morgă, cineva i-a luat probe de țesut pentru o biopsie . Rezultatele autopsiei sunt clasificate.

În căutarea răspunsurilor la întrebări, Smilla este ajutată de mecanicul Peter, care locuiește și el în casa lor. Între Smilla și Peter se dezvoltă o legătură romantică.

Personaje

• Smilla Kvaavigaak Jaspersen este o daneză originară din Groenlanda , în vârstă de 37 de ani, glaciolog
• Isaiah Christiansen, băiat eschimos groenlandez de șase ani, vecinul Smillei
• Juliana Christiansen - groenlandeză, mama lui Isaia, alcoolică
• Peter Foyle ca mecanic, vecinul disgrafian al Smillei
• Dr. Johannes Loyen - celebru patolog danez, profesor, director al Centrului de autopsie de stat din Groenlanda
• Dr. Moritz Jaspersen - tatăl Smillei, un renumit medic danez
• Inspectorul Raun - Investigator al Procuraturii Statului
• Dr. Jean Pierre Lagermann - Patolog la Institutul de Medicină Legală al Spitalului de Stat
• Elsa Lübing - contabil șef al Societății Cryolite „Danemarca”
• Căpitanul Sigmund Lukas - Căpitanul Kronos
• David Wing - avocat al Curții Supreme, auditor
• Andreas Fine Licht - etnograf arctic, doctor în filozofie, îngrijitor al navei „Northern Lights”
• Benedicta Glan - membră a expediției din 1966
• Bernard Jakkelsen - fratele mai mic al căpitanului Lucas
• Turk Weed - proprietarul navei „Kronos”, traficant de droguri

Premii și premii

• 1992 Premiul Pumnal de argint al Asociației Scriitorilor de Crime Britanice
• 1992 - Lista finală pentru Premiul Edgar Allan Poe

Adaptare ecran

În 1997, a fost realizat un film bazat pe roman, care poartă titlul „ Sentimentul de zăpadă al lui Smilla ” la box office-ul rusesc. Rolul Smillei Jaspersen a fost interpretat de actrița britanică Julia Ormond , rolul mecanicului a fost interpretat de Gabriel Byrne .

Publicații ale romanului în limba rusă

Romanul „Smilla și sentimentul ei de zăpadă” a fost publicat în mod repetat în limba rusă în diferite edituri:

• Inapress, 1998. ISBN 5-87135-052-6
• „Simpozion”, 2002. ISBN 5-89091-179-1
• „Simpozion”, 2005. ISBN 5-89091-179-1
• „Simpozion”, 2009. ISBN 978-5-98091-408-8
• „Simpozion”, 2009. ISBN 978-5-89091-432-3
• „Simpozion”, 2010. ISBN 978-5-89091-432-3
• „Simpozion”, 2013. ISBN 978-5-89091-467-5
• „Simpozion”, 2014. ISBN 978-5-89091-478-1
• „Simpozion”, 2016. ISBN 978-5-89091-500-9

Note

1. ↑ Elena Krasnova și sentimentul ei de Hega . Consultat la 10 octombrie 2008. Arhivat din original la 30 septembrie 2008. (nedefinit)
2. ↑ Pimonov, 2007 .
3. ↑ 1 2 3 Lenta.ru, 2017 .

Literatură

• Pimonov V.I. Varietate de forme rotunjite // Literatura Voprosy  : zhurnal. - 2007. - Nr. 2.

Link -uri

• Recenzie în revista „Afisha”
• Simțul zăpezii al lui Smilla  la baza de date de filme pe Internet
• „Cele mai bune idei ale mele vin când merg la toaletă” . Peter Høeg despre Reîncarnarea ca femeie, Furtul și meditația . Lenta.ru (6 septembrie 2017) . Preluat la 12 septembrie 2017. Arhivat din original la 7 septembrie 2017. (nedefinit)