Sotin

Sotin ( croată Sotin ) este un sat din orașul Vukovar , județul Vukovar-Sriem din Croația . Situat la 10 kilometri sud-est de-a lungul Dunării de la Vukovar [1] .

Istorie

În timpul săpăturilor arheologice efectuate la Sotin în 2008, au fost descoperite artefacte din Epoca Neolitic , Eneolitic , Bronzul și Epoca Fierului Mediu și Târziu, precum și descoperiri datând din vremurile Marii Migrații a Popoarelor și din Evul Mediu [2] .

Se știe că în timpul Imperiului Roman , aici se afla cetatea Kornakum ( latina  Cornacum ), dar după plecarea romanilor de aici, probabil în 392, nu există informații scrise despre aceste locuri până în 1289, când se află locația Aici a fost menționată cetatea Sata ( maghiară ) .szata ) [3 ] . În acel moment, Sotin făcea parte din județul Vukovar, iar parohia locală aparținea arhidiaconatului Vukovar al Eparhiei Pecs (conform înregistrărilor din 1333) [4] .

Din 1360, cetatea Sotino a aparținut familiei nobile croate a soților Goriansky., din 1468 - arhiepiscopului de Kalocha [1] .

Din 1526 până la sfârșitul secolului al XVII-lea, Sotin a fost sub stăpânirea Imperiului Otoman . Călătorul turc Evliya Celebi , care a trecut prin aceste locuri la mijlocul secolului al XVII-lea, descrie Sotin ca pe un oraș de lemn pe malul Dunării, în cetatea căruia se află o moschee și douăzeci de case de soldați, o mănăstire în ruină. ; în afara cetăţii se afla o mică cârciumă. Venețianul Alberto Fortis , care a călătorit prin Dalmația și Croația în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea , scrie că cetatea Sotina a fost distrusă de turci. În oraș existau la acea vreme aproximativ 40 de case de croați catolici nativi [4] . Pe lângă ei, după eliberarea acestor locuri de sub stăpânirea otomană, au rămas croații musulmani [1] .

De la mijlocul secolului al XVIII-lea au început să se stabilească și germani în oraș, în secolele XVIII-XIX - sârbi. La sfârşitul celui de- al Doilea Război Mondial , în anii 1944-1945, germanii au părăsit Sotinul, care reprezentase anterior aproximativ 40% din locuitori [1] .

În timpul Războiului de Independență al Croației din prima jumătate a anilor 1990, 68 de locuitori din Sotin au fost uciși, iar 18 persoane sunt încă dispărute [5] . După ce Sotin a intrat sub controlul forțelor pro-sârbe pe 14 octombrie 1991, populația nesârbă a părăsit-o. După război, din 1995 până la 15 ianuarie 1998, satul a fost administrat de Administrația de tranziție a Națiunilor Unite pentru Slavonia de Est . Din 1998, Sotin a intrat complet sub jurisdicția Croației [1] .

Populație

În 1857, populația orașului Sotin era de 1061 locuitori, în 1931 - 1527 locuitori [1] . Conform recensământului din 2011, în Sotin locuiau 782 de persoane [6] .

Geografie

Sotin se află pe malul drept al Dunării la o altitudine de 116 m deasupra nivelului mării [1] pe un platou de loess . Satul este situat în estul Croației, la granița cu Serbia [4] .

Prin aşezare trece autostrada Vukovar - Ilok [1] .

Economie

Economia lui Sotin se bazează pe agricultură : aici se cultivă cereale și struguri, funcționează o fermă de porci și un abator [1] .

Religie

În sat se află o parohie catolică a Bisericii Sfintei Fecioare Maria (1766), precum și o capelă ortodoxă a Sfântului Nicolae [1] .

Note

1. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Sotin  (croat) . Hrvatska enciklopedija . Preluat la 24 mai 2016. Arhivat din original la 3 august 2016.
2. ↑ Marko Dizdar, Daria Ložnjak Dizdar, Mato Ilkić, Mirela Hutinec, Tino Leleković. Sotin, terenski pregled 2008. g.  (croat)  // Annales Instituti Archaeologici: godišnjak. - Zagreb: Institut za arheologiju, 2009. - Vol. 1 , br. 1 . — Str. 116-124 . — ISSN 1845-4046 . Arhivat din original pe 23 iunie 2016.
3. ↑ Mato Ilkic. Nalazi seobe naroda i ranog srednjeg vijeka iz Sotina  (croată)  // Prilozi Instituta za arheologiju u Zagrebu: godišnjak. - Zagreb: Institut za archeologiju, 2008. - Srpnja ( vol. 24 , br. 1 ). — Str. 277-288 . — ISSN 1845-4046 . Arhivat din original pe 23 iunie 2016.
4. ↑ 1 2 3 Mato Ilkic. Novac s područja Sotina iz razdoblja ranoga novog vijeka  (Cro.)  // Julijan Dobrinić Zbornik radova 6. međunarodnog numizmatičkog kongresa u Hrvatskoj : časopis. — Rijeka, 2011. — Str. 127-139 . — ISBN 978-953-55228-1-2 .
5. ↑ Branimir Bradaric. Radnici pronašli ostatke tijela dok su u Sotinu kopali kanalizaciju  (croat) . Lista Večernji (29 martie 2016). Preluat la 23 mai 2016. Arhivat din original la 15 aprilie 2016.
6. ↑ Populația după vârstă și sex, după așezări, recensământul 2011  . Državni zavod za statisticiku (2011). Preluat la 23 mai 2016. Arhivat din original la 23 septembrie 2015.

În cataloagele bibliografice	VIAF : 236120370 WorldCat VIAF : 236120370